Ratificarea acordului de la Paris de către UE obligă toate statele membre, inclusiv România, să întreprindă măsuri concrete pentru menținerea încălzirii globale sub 2*C, prin reducerea emisiilor de CO2.
Aproape o treime dintre aceste emisii provin din zona transporturilor: camioane și TIR-uri pe drumuri naţionale și autostrăzi, trenuri de marfă pe cale ferată, vapoare și avioane
“Vorbim despre o reducere până în 2050 de la peste 1,2 miliarde de tone de echivalent CO2 la 63 de milioane, adică 95%, dar o variantă fericită ar fi măcar 250 de milioane, adică 80%. Practic, vorbim de o decarbonizare totală a transporturilor, astfel încât emisiile aferente să fie repartizate pentru agricultură și procese industriale”, susține expertul Oko-Institut, Florian Hacker, citând un raport al Agenției Naționale pentru Mediu din Germania (UBA). El vede avantaje si dezavantaje în toți combustibilii existenți pe piață.
Biogaz
Avantajul îl reprezintă atât siguranța, cât și tehnologia cunoscută și existența infrastructurii necesare. Printre dezavantaje se numără poluarea aerului, eficiența scăzută a motorului, pierderi de energie în producerea combustibilului, potențial redus de producerea a biomasei și competiția ridicată cu producătorii de hrană pentru biogas (obținut din porumb). Este necesară și o sursă CO2, dar un alt dezavantaj este și competiția cu alte metode de transport: solicitările pentru combustibilul lichid fiind uriașe în aviație și în navigație.
Hidrogen
Nu poluează aerul, are o eficiență mai ridicată și nu este nevoie de o sursă CO2. Printre dezavantaje se numără costurile ridicate ale vehiculelor care folosesc acest carburant, dar și procedura de stocare a hidrogenului, pierderile de energie din cauza electrolizei și a lichefierii. Nici măsurile de securitate nu sunt de neglijat.
Folosirea directă a electricității
Eficiența motorului este ridicată, se folosește direct energia din surse regenerabile și nu se poluează aerul cu emisii de CO2. Dezavantajul este reprezentat de faptul că pentru a conduce neîntrerupt pe o distanță de 500 de km este nevoie de o baterie de 8 tone. Apoi trebuie modificate drumurile, ceea ce generează costuri uriașe de infrastructură și o posibilă vulnerabilitate a siguranței în trafic.
Ca să fie rentabilă o asemenea investiție este nevoie de minimum 4000 de kilometri de autostrăzi electrificate, eHighway.
Germania este dispusă să investească, costul pentru realizarea unui kilometru de eHighway fiind estimat la 2,2 milioane de euro, cu o mentenanță anuală de 2,5% din investiție. Până în 2050, Germania ar urma să mute 60% din transportul rutier pe eHighway.
Deplasarea se produce fără nici un fel de zgomot și noxe, dar modificarea autostrăzii aduce cu sine și întrebari concrete legate de securitate.
Adio șofat de plăcere?
“Realitatea este că, dacă noi venim cu o paletă largă de surse alternative de combustibili (biogas sustenabil, combustibil sintetic din surse regenerabile, hidrogen din surse regenerabile sau străzi electrice), efectul pe termen lung va fi ieftinirea benzinei și a motorinei. Asta va face ca iubitorii de cai putere să alimenteze mai mult și să conducă și mai mult, emisiile lor fiind astfel în continuă creștere. Singura opțiune viabilă este o educare a consumatorului să gândească ecologic și să folosească mașina doar când are cu adevărat nevoie”, a încheiat Hacker.
