Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se confruntă cu o moțiune de cenzură inițiată în Parlamentul European, marcând astfel prima tentativă de acest fel împotriva unui lider al Comisiei din 2014 încoace. Dezbaterea va avea loc luni la Strasbourg, iar votul decisiv este programat pentru joi. Deși moțiunea are șanse minime să fie adoptată, inițiativa reflectă tensiunile crescânde din interiorul Uniunii Europene, alimentate de acuzații privind lipsa de transparență, apropierea de partide de extremă dreapta și gestionarea controversată a achizițiilor de vaccinuri în timpul pandemiei, scrie Politico
Pentru prima dată din 2014, un președinte al Comisiei Europene este vizat de o moțiune de cenzură.
Ursula von der Leyen urmează să se confrunte joi cu un vot de neîncredere în Parlamentul European, au declarat pentru POLITICO șase oficiali europeni.
Această nouă provocare la adresa șefei Comisiei Europene, într-un prim an de mandat marcat de controverse și tensiuni politice, o va obliga pe von der Leyen să participe luni la o dezbatere în plenul legislativului de la Strasbourg, urmată de votul propriu-zis trei zile mai târziu.
Este pentru prima dată în mai bine de un deceniu când președintele Comisiei se confruntă cu o astfel de procedură.
Deocamdată, moțiunea are un caracter mai degrabă simbolic — majoritatea grupurilor politice și-au exprimat deja opoziția față de inițiativă —, dar ea reflectă nemulțumirea tot mai mare față de von der Leyen, în urma unor decizii controversate și a unor scandaluri recente.
Dacă moțiunea ar fi adoptată, acest lucru ar duce la demisia întregii Comisii și ar declanșa un proces complicat de numire a celor 27 de comisari europeni.
Tensiuni politice
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, le-a comunicat miercuri seară liderilor grupurilor politice programarea dezbaterii. Aceasta va avea loc luni, în prezența Ursulei von der Leyen, urmată de o discuție în care liderii grupurilor politice își vor exprima pozițiile.
Moțiunea de cenzură a fost depusă de europarlamentarul român Gheorghe Piperea, membru al aripii conservatoare, după ce a strâns săptămâna trecută suficiente semnături pentru a-și exprima indignarea față de mesajele secrete schimbate în 2021 cu Albert Bourla, directorul executiv al gigantului farmaceutic Pfizer. Acestea vizau livrarea de vaccinuri către Europa în perioada de vârf a pandemiei de COVID-19.
Deși unii membri ai Partidului Popular European (PPE) și ai grupului conservator ECR și-au retras sprijinul față de moțiune în urma presiunilor interne, documentul a reușit totuși să adune cele 72 de semnături necesare pentru a fi supus votului.
În ciuda turbulențelor politice recente — în special a acuzațiilor venite din partea socialiștilor și liberalilor, care o acuză pe von der Leyen că s-ar fi aliat cu extrema dreaptă pentru a slăbi reformele verzi —, majoritatea centristă pro-europeană care i-a susținut președinția nu pare dispusă să susțină moțiunea.
