Proiectul de acord în cincisprezece puncte ar presupune renunțarea Kievului la ambițiile de a intra în NATO în schimbul garanțiilor de securitate, scrie Financial Times
Ucraina și Rusia au făcut progrese semnificative în ceea ce privește un plan de pace în 15 puncte, inclusiv încetarea focului și retragerea Rusiei dacă Kievul declară neutralitatea și acceptă limitele forțelor sale armate, potrivit a trei persoane implicate în discuții. Acordul propus, pe care negociatorii ucraineni și ruși l-au discutat în întregime pentru prima dată luni, ar implica Kievul în renunțarea la ambițiile sale de a adera la NATO și promisiunea că nu va găzdui baze militare străine sau armament în schimbul protecției de la aliați precum SUA, Marea Britanie și Turcia, au spus sursele.
Ukraine and Russia draw up neutrality plan to end war.
— Joanna Pandera (@jmpandera) March 16, 2022
https://t.co/mmeblp7slU
Natura garanțiilor occidentale pentru securitatea Ucrainei – și acceptarea lor față de Moscova – s-ar putea dovedi totuși a fi un mare obstacol în calea oricărui acord, la fel ca și statutul teritoriilor ucrainene confiscate de Rusia și împuterniciții săi în 2014.
Un acord din 1994 care susținea securitatea ucraineană a eșuat în a preveni agresiunea rusă împotriva vecinului său. Deși atât Moscova, cât și Kievul au spus că au făcut progrese în termenii unui acord, oficialii ucraineni rămân sceptici cu privire la faptul ca președintele rus Vladimir Putin ar fi pe deplin angajat pentru pace și își fac griji că Moscova ar putea câștiga timp pentru a-și regrupa forțele și a-și relua ofensiva.
Putin nu a arătat niciun semn de compromis miercuri, promițând că Moscova își va atinge toate obiectivele de război în Ucraina.
„Nu vom permite niciodată Ucrainei să devină un bastion al acțiunilor agresive împotriva țării noastre”, a spus el. Mykhailo Podolyak, un consilier principal al președintelui ucrainean Volodymyr Zelensky, a declarat pentru Financial Times că orice înțelegere va implica faptul ca „trupele Federației Ruse să părăseasca teritoriile Ucrainei” ocupate de la începutul invaziei pe 24 februarie – și anume regiunile sudice de-a lungul Marea Azov și Marea Neagră, precum și teritoriul de la est și nord de Kiev.
Ucraina și-ar menține forțele armate, dar ar fi obligată să rămână în afara alianțelor militare precum NATO și să nu găzduiască baze militare străine pe teritoriul său. Secretarul de presă al lui Putin, Dmitri Peskov, a declarat miercuri reporterilor că neutralitatea Ucrainei pe baza statutului Austriei sau Suediei este o posibilitate.
„Această opțiune este într-adevăr în discuție acum și este una care poate fi considerată neutră”, a spus Peskov. Serghei Lavrov, ministrul de externe al Rusiei, a spus că „formulari absolut specifice” sunt „aproape de a fi convenite” în cadrul negocierilor.
În ciuda progresului negocierilor de pace, orașele ucrainene au fost bombardate puternic pentru a treia noapte consecutiv, în timp ce Kievul a declarat că lansează o contraofensivă împotriva invadatorilor ruși.
Într-o adresă virtuală adresată membrilor Congresului de miercuri, Zelensky a pledat ca SUA să impună o zonă interzisă de zbor sau să ofere avioane de luptă sau alte mijloace pentru a evita atacul Rusiei asupra țării sale și să impună sancțiuni economice mai dure Moscovei.
Într-un apel dramatic, Zelensky a spus că Ucraina are nevoie de sprijinul Americii după ce Rusia a lansat o „ofensivă brutală împotriva valorilor noastre”. El le-a cerut americanilor să-și amintească atacurile de la Pearl Harbor și din septembrie 2001 și a arătat un videoclip cu atacurile cu rachete și bombardamentele care distrug orașele ucrainene.
Deși Constituția Ucrainei o angajează să caute aderarea la NATO, Zelensky și echipa lui au minimizat din ce în ce mai mult șansele Ucrainei de a se alătura alianței militare transatlantice, o perspectivă pe care Rusia o vede ca o provocare.
„Nu există acum un sistem eficient de securitate europeană, care ar fi moderat de NATO. De îndată ce a început un război serios în Europa, NATO s-a îndepărtat rapid”, a spus Podolyak.
„Propunem un ‘model ucrainean de garanții de securitate’, care implică participarea imediată și verificată din punct de vedere legal a unui număr de țări garant la conflictul de partea Ucrainei, dacă cineva încălcă din nou integritatea teritorială a acesteia”, a adăugat el.
Ucraina, a adăugat Podolyak, ca parte a oricărui acord „va păstra cu siguranță propria armată”. De asemenea, el a minimizat semnificația interzicerii bazelor străine în Ucraina, spunând că aceasta a fost deja exclusă de legea ucraineană.
Două dintre persoane au spus că presupusul acord include și prevederi privind consacrarea drepturilor pentru limba rusă în Ucraina, unde este vorbită pe scară largă, deși ucraineană este singura limbă oficială. Rusia și-a încadrat invazia ca pe o încercare de a proteja vorbitorii de limbă rusă din Ucraina de ceea ce pretinde că este „genocid” al „neonaziștilor”.
Podolyak a spus că „problemele umanitare, inclusiv chestiunile lingvistice, sunt discutate doar prin prisma intereselor exclusive ale Ucrainei”.
Cel mai mare punct de conflict rămâne cererea Rusiei ca Ucraina să recunoască anexarea Crimeei din 2014 și independența a doua state separatiste în regiunea de frontieră de est a Donbasului.
Ucraina a refuzat până acum, dar a fost dispusă să compartimenteze problema, a spus Podolyak.
„Teritoriile disputate și în conflict [sunt] într-un caz separat. Până acum, vorbim despre o retragere garantată din teritoriile care au fost ocupate de la începutul operațiunii militare din 24 februarie”, când a început invazia Rusiei, a spus el.
Ministrul de externe al Turciei Mevlut Cavusoglu, a cărui națiune a căutat să joace un rol de mediator în conflict, și-a exprimat ecou speranța că negocierile ar putea da roade după o întâlnire cu Lavrov.
„Nu voi intra în detalii în numele celor două țări, dar știu că există convergențe între ele”, a spus Cavusoglu.
Cu toate acestea, ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, și-a exprimat scepticismul cu privire la angajamentul Rusiei față de diplomație.
„Există o campanie de informare masivă în acest conflict, acest război și, cu siguranță, când vine vorba de Rusia, trebuie să-i judeci după acțiunile lor și nu după numeroasele lor cuvinte.”
