În inima Europei, la granița dintre Frankfurt pe Oder și Slubice, revenirea controalelor la frontieră simbolizează erodarea unuia dintre cele mai prețioase câștiguri ale integrării europene: libertatea de circulație. Sub pretextul combaterii imigrației ilegale și al securității, autoritățile din Germania și Polonia au reinstaurat verificări care încetinesc traficul, afectează economia locală și alimentează tensiunile istorice dintre cele două țări. În timp ce oficialii locali trag semnale de alarmă, iar cooperarea transfrontalieră este pusă la încercare, ideea unei Europe deschise pare tot mai fragilă, scrie Le Figaro
Spațiul Schengen de liberă circulație a persoanelor și mărfurilor, pilon al pieței unice europene, nu mai există decât pe hârtie.
Steagurile europene cu stele aurii care flanchează podul de la granița din Frankfurt-pe-Oder arătau palid luni dimineață. De la miezul nopții, patrule de polițiști și militari polonezi verifică vehiculele care vin din marele oraș est-german și se îndreaptă spre Słubice, de cealaltă parte a râului. La celălalt capăt al podului, pe partea germană, poliția federală (Bundespolizei) își are cartierul general de peste un an, inspectând sub un cort alb mare vehiculele suspecte.
Guvernul condus de Olaf Scholz a fost primul care a introdus aceste măsuri, ca reacție la o recrudescență a infracțiunilor implicând imigranți ilegali. Succesorul său, Friedrich Merz, a mers și mai departe, instituind respingerea solicitanților de azil (aproximativ o mie de persoane, de la începutul lunii mai). Sub presiunea extremei drepte, Varșovia a reacționat prin măsuri similare.
Rezultatul: „orașul fără granițe” care unea cele două comunități urbane, așa cum era promovat pe podul de la ieșirea din Frankfurt, nu mai există decât teoretic. La fel și spațiul Schengen. Pe partea poloneză, militanții naționaliști ai Patrulelor Cetățenești, care au arborat drapelul național la intrarea în Słubice și afișează pe un panou mesajul „nu imigrației”, salută parțial această schimbare de direcție. „Totul e doar de fațadă”, spune Kristian, privind la acțiunile poliției din țara sa. Tânărul activist, care locuiește și lucrează în Germania, pledează pentru metode mai dure și sistematice împotriva migranților ilegali. Ca exemplu, unul dintre camarazii săi anti-imigrație arată pe telefonul mobil videoclipuri cu rețineri de migranți africani, pe care îi asimilează unor infractori.
Trafic ilegal de migranți la frontieră
Retorica radicală a acestor mișcări apropiate de partidul PiS - câștigător al recentei alegeri prezidențiale din Polonia — care amplifică mesajele anti-imigrație ale autorităților germane și poloneze, îi îngrijorează pe primarii celor două orașe de frontieră. Săptămâna trecută, cei doi aleși au trimis o scrisoare către Berlin și Varșovia, un apel minimal de „a evita escaladarea” și de a coopera în privința migrației. Fără succes.
„Astăzi este o zi întunecată”, deplânge Tomasz Stefansky, primarul independent al orașului Słubice, care se declară „cuprins de rușine” la vederea controalelor de frontieră care, în opinia sa, au dus deja, pe partea poloneză, la o scădere cu 20% a activității economice.
Simbolurile sunt greu de ucis
De cealaltă parte a podului, la Słubice, Ahmet, un restaurator german de origine turcă ce locuiește în Frankfurt, dar administrează un fast-food de tip kebab în orașul polonez, își exprimă frustrarea față de noua atmosferă tensionată: „Înainte eram controlați doar la intrarea pe pod, acum suntem verificați și la ieșire. În teorie, Europa înseamnă libertate de circulație, nu asta.”
În ciuda nemulțumirilor, autoritățile poloneze încearcă să liniștească spiritele. Ministrul de Interne, Tomasz Siemoniak, a susținut că aceste controale nu vizează „decât persoanele implicate în traficul ilegal de migranți la frontieră”, în special șoferii de microbuze cu geamuri fumurii. „Călătorii obișnuiți nu au de ce să se teamă”, a precizat el.
Dar realitatea din teren pare să-l contrazică. Pentru mulți locuitori ai regiunii de frontieră, controalele sunt arbitrare, umilitoare și perturbatoare, alimentând nemulțumirea într-o zonă unde integrarea transfrontalieră părea ireversibilă.
„Această graniță nu mai e o linie pe hartă, a redevenit un zid invizibil între noi”, spune cu amărăciune un student german care face naveta zilnic între Frankfurt și universitatea din Słubice. „Tot ce am construit în ultimii 20 de ani — legături, încredere, mobilitate — pare să se destrame sub ochii noștri.”
În acest context, idealul european al unei „Europe fără frontiere” este tot mai contestat. Chiar și steagurile albastre cu stele galbene, care flutură pe podul ce leagă cele două orașe, par acum niște relicve ale unei epoci trecute, ignorate de realitatea politică actuală.
Dar simbolurile mor greu. Iar la Frankfurt, oraș despărțit de râul Oder, se concentrează toate tensiunile istoriei germano-polone postbelice, pe care cancelarul Friedrich Merz promisese că le va depăși. Prezența numeroșilor lucrători polonezi — infirmieri, îngrijitori, muncitori în construcții — care traversează zilnic granița pentru a lucra în Germania, la fel ca afluxul consumatorilor germani atrași de prețurile mai mici la tutun și carburant în Polonia, nu sunt decât fațetele vizibile ale unei interdependențe fragilizate. Fiecare criză — fie pandemia de coronavirus, fie imigrația ilegală, fie poluarea râului Oder — amenință să pună în pericol realizările extinderii europene și procesul de reconciliere.
„Aici, Europa deschisă are doar un deceniu de viață. În acest timp, cooperarea bilaterală s-a consolidat vizibil: în domeniul combaterii criminalității, colaborarea dintre cele două poliții este exemplară; la nivel local, orașele Slubice și Frankfurt administrează împreună rețeaua de transport și sistemul de încălzire centralizată. Acum însă, aceste controale pun sub semnul întrebării rostul unei asemenea desfășurări de forțe și tensionează atmosfera”, explică Peter Ulrich, profesor de relații germano-polone la Universitatea din Potsdam.
Guvernul de la Varșovia urmează să decidă, pe 5 august, dacă va prelungi sau nu aceste măsuri. Însă incertitudinea planează deja asupra acestui moment, ca și asupra summitului privind migrația, convocat pe 18 iulie în Bavaria de ministrul de interne din partea CSU, Alexander Dobrindt, în formatul Weimar (Franța, Germania, Polonia). Dobrindt a ales să ignore verdictul recent al unui tribunal din Berlin, care a declarat ilegală decizia de respingere la frontieră a solicitanților de azil.
În schimb, colegul său din CDU, Klaus Junghanns, primarul orașului Frankfurt, continuă să spere în soluții diplomatice. „Mi-aș dori, spune el, ca spațiul Schengen să fie la fel de deschis cum era în perioada studiilor mele.”
Any invaders thinking they can sneak into Poland are in for a surprise ???????? pic.twitter.com/W7nNTI6YUd
— Tommy Robinson ???????? (@TRobinsonNewEra) July 7, 2025
