Într-un interviu acordat cotidianului german Frankfurter Allgemeine Zeitung, președintele Nicușor Dan vorbește despre noua direcție a țării sub conducerea sa: o luptă împotriva populismului, corupției și privilegiilor acordate vechilor elite administrative. De la relațiile tensionate cu liderii români anti-woke sprijiniți de figuri internaționale precum Elon Musk și Steve Bannon, până la reformele fiscale, controlul asupra serviciilor de informații și viitorul relației cu Republica Moldova, președintele român își conturează viziunea într-un context politic complicat: „Avem nevoie de încredere, stabilitate și justiție reală.”
„În România, oamenii resimt nedreptatea la multe niveluri“
Domnule Președinte, în campania pentru alegerile prezidențiale din România, opoziția dumneavoastră naționalistă și eurosceptică a fost susținută în mod deschis de persoane precum J.D. Vance, Steve Bannon sau Elon Musk. După victoria dumneavoastră, Donald Trump v-a sunat însă rapid pentru a vă felicita. Nu a susținut afirmațiile contracandidatului dumneavoastră, care pierduse alegerile, cu privire la presupuse fraude electorale. Cum ați descrie astăzi relațiile româno-americane?
Au existat unele reacții din partea unor americani legate de anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie trecut, dar nu era vorba de poziția oficială a Casei Albe, ci doar de opinii individuale. Mai târziu, unii candidați populiști din România au pretins că beneficiază de sprijinul guvernului SUA, însă acest lucru nu era adevărat. Au mers în Statele Unite, unde aveau contracte cu firme de lobby, și au reușit să acorde câteva interviuri pentru podcasturi. Dar asta a fost tot. Avem un parteneriat strategic și o bună cooperare militară cu Statele Unite. Este important ca acest lucru să rămână neschimbat.
La Constanța, pe țărmul Mării Negre, se construiește una dintre cele mai mari baze NATO din Europa. Au influențat îndoielile larg răspândite privind angajamentul SUA față de Alianță planurile pentru această bază?
La ultima întâlnire de la Haga, statele membre NATO au decis să își crească cheltuielile pentru apărare. Cred că acest lucru face mai puțin probabilă o retragere a SUA din NATO. Investițiile noastre în baza Mihail Kogălniceanu vor continua conform planului, astfel încât să poată găzdui trupe din SUA, precum și din alți aliați și parteneri.
Statele NATO intenționează să își crească treptat cheltuielile de apărare până la 5% din PIB, dintre care 1,5% ar urma să fie direcționat către infrastructura relevantă pentru apărare. Înseamnă asta și investiții ale României în infrastructura spre Republica Moldova, care este grav afectată de amenințările rusești?
Suntem foarte interesați de ceea ce se întâmplă în Republica Moldova. Acolo, aproximativ un milion de persoane au și cetățenie română. Le vom sprijini pe multiple planuri. Există deja conexiuni între rețelele noastre de gaze și electricitate, iar pentru viitor sunt planificate și alte proiecte, inclusiv în domeniul infrastructurii.
Nu sunteți considerat un populist, dar chiar dumneavoastră ați declarat că, în anumite condiții, ați susține o unire a Republicii Moldova cu România. Întrucât în Moldova nu există o majoritate pentru acest lucru – care este sensul unor asemenea declarații?
În 1918 a avut loc o unire între România și Moldova, iar în 2018, cu ocazia centenarului acelui eveniment, Parlamentul României a adoptat o rezoluție în acest sens. Documentul prevede că, dacă Republica Moldova va fi pregătită pentru o unire, și România va fi la rândul ei pregătită. În prezent, aproximativ 35% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii. Atâta timp cât o parte semnificativă a populației țării vecine sprijină actuala formă de stat, România nu va întreprinde nicio acțiune. Personal, îmi doresc o unire cu Moldova, dar respect pe deplin voința cetățenilor din republica vecină.
Cea mai importantă prioritate pentru dumneavoastră și guvernul pe care îl conduceți este reducerea deficitului bugetar, care, cu un nivel de 9,4%, este în prezent de departe cel mai mare din UE. În același timp, doriți să creșteți cheltuielile militare și să țineți sub control populismul pro-rus și anti-european. Fiind matematician: ați găsit formula pentru pătratul cercului?
Am o înțelegere foarte geometrică a lucrurilor. Problema populismului nu este, sau este doar într-o mică măsură, una ideologică. În realitate, este vorba în primul rând despre încrederea oamenilor în autorități. Aceasta depinde de condițiile economice și de faptul dacă oamenii percep societatea ca fiind una justă. În România, oamenii resimt nedreptatea la multe niveluri. Văd corupție, mică și mare. Văd cum persoane care fac aceeași muncă sunt plătite diferit. Dar putem schimba aceste lucruri. În ultimii zece ani, performanța economică a României s-a dublat. Avem acces la fonduri europene și suntem aproape de a deveni membri ai OCDE în 2026. Sunt, așadar, foarte optimist în ceea ce privește potențialul economic al României. Cred, de asemenea, că vom obține, pe termen mediu, rezultate în lupta împotriva corupției, astfel încât să restabilim încrederea în instituții și să corectăm nedreptățile trecutului.
Când am devenit primar al Bucureștiului, în 2020, doar 30% dintre locuitori aveau încredere în autoritățile locale. După patru ani, acest procent a ajuns la 60%. Asta le-a lăsat puțin spațiu de manevră populiștilor. La alegerile locale de anul trecut, am fost reales primar, iar candidații populiști care au intrat în cursă au obținut doar zece la sută din voturi.
Predecesorul dumneavoastră în funcția de președinte, Klaus Iohannis, este acuzat că a risipit bani publici, de exemplu prin zboruri de lux cu avioane de linie mari, în jurul lumii, cu escale neexplicate. Va exista o anchetă privind modul în care au fost gestionate finanțele în mandatul său?
Acest lucru a fost deja investigat de președintele interimar de la acea vreme, actualul prim-ministru Bolojan. S-a constatat că prețul unor zboruri a fost mult prea ridicat, raportat la condițiile economice ale României. Tocmai am anunțat că vom reduce bugetul Administrației Prezidențiale cu 20%. Iar personal, și eu câștig acum mai puțin. Ca primar al Bucureștiului, aveam un venit lunar de aproximativ 21.000 de lei (circa 4.100 de euro), cu tot cu sporuri. Acum câștig 15.500 de lei (aproximativ 3.000 de euro).
România a fost mult timp un „magazin cu autoservire” pentru elitele politice și administrative, care și-au acordat privilegii exorbitante, pensii speciale și sinecuri. Se poate schimba această situație prin mijloace conforme cu statul de drept, de exemplu în cazul pensiilor?
Este o întrebare foarte dificilă. Să luăm cazul judecătorilor. În anii ’90 a fost adoptată o lege care le permitea să se pensioneze după doar 25 de ani de activitate. De ce? Pentru că aveam încă mulți judecători formați în perioada comunistă, de care trebuia să scăpăm. Această lege ar fi trebuit modificată ulterior, dar nu s-a mai întâmplat. Acum, judecătorii din România primesc pensii mai mari decât ultimul lor salariu. Așadar, există un stimulent economic clar pentru a ieși cât mai devreme la pensie. Ceea ce era justificat în anii ’90 pentru epurarea sistemului, astăzi are efectul contrar: îi împinge și pe judecătorii buni să părăsească sistemul cât mai devreme. Guvernul trebuie să schimbe acest lucru. Este absurd ca cineva să aibă o pensie mai mare decât salariul pe care îl încasa cât timp lucra.
Cât de realiste sunt aceste reforme, având în vedere că Partidul Social Democrat, care mai mult decât orice altă forță politică din România a reprezentat, în ultimele trei decenii, un model de guvernare cleptocratică, face parte din actuala guvernare?
Ceea ce pot spune după două luni este următorul lucru: social-democrații s-au comportat până acum într-un mod extrem de corect. Desigur, există indivizi care exprimă public anumite opinii, dar ca partid, în negocierile pentru coaliție și în activitatea guvernamentală propriu-zisă, au fost foarte corecți. Iar acest lucru este important, pentru că trebuie să depășim perioada marilor deficite și să recâștigăm încrederea piețelor. Pentru asta, avem nevoie de un guvern stabil. Avem un acord de coaliție echilibrat între cele patru partide și sunt optimist că toți partenerii vor rămâne în coaliție.
Una dintre problemele vechi ale României este lipsa de control politic asupra serviciilor de informații. Credeți că actualul guvern va reuși, în sfârșit, să limiteze influența acestora?
Potrivit Constituției României, președintele propune conducerea Serviciului Român de Informații și a Serviciului de Informații Externe. Intenționez să nominalizez două persoane care nu provin nici din serviciile secrete, nici din politică. Sper ca, în timp, lucrurile să se îmbunătățească. Este vorba despre o chestiune esențială: implicarea acestor servicii în viața politică.
Au existat intervenții ale serviciilor și în legătură cu alegerile prezidențiale anulate din 2024?
N-au intervenit destul!
