Avocat devenit europarlamentar pe listele AUR, Gheorghe Piperea a reușit să o aducă pe Ursula von der Leyen în fața unei moțiuni de cenzură – un gest rarisim în istoria instituțiilor europene. Acuzând lipsa de transparență, derapaje autoritare și negocieri secrete cu industria farmaceutică în timpul pandemiei, Piperea susține că a deschis o „cutie a Pandorei” care ar putea duce, în cele din urmă, la demisia președintei Comisiei Europene. Deși moțiunea nu are șanse să treacă, inițiativa a tulburat apele la Bruxelles și a reaprins criticile, inclusiv din partea unor eurodeputați din propriul partid al Ursulei von der Leyen.
Un politician român crede că moțiunea sa de cenzură va fi începutul sfârșitului pentru președinta Comisiei Europene
Gheorghe Piperea a intrat în politică abia anul trecut, însă acum își propune să o înlăture pe președinta Comisiei Europene.
Europarlamentarul conservator și eurosceptic a forțat supunerea Ursulei von der Leyen la un vot de neîncredere, din cauza unor mesaje text secrete schimbate cu un director din industria farmaceutică în timpul pandemiei.
După ce a obținut cele 72 de semnături necesare din partea altor eurodeputați, Piperea a făcut-o pe von der Leyen primul președinte al Comisiei care se confruntă cu o moțiune de cenzură în mai bine de un deceniu.
„Am reușit să deschid o cutie a Pandorei”, a declarat avocatul român pentru The Telegraph, prezicând că zilele Ursulei von der Leyen sunt numărate.
Pierdea unui vot de neîncredere ar declanșa demisia executivului european și ar pune în mișcare procedura complexă de numire a celor 27 de noi comisari.
Partidele pro-europene se mobilizează pentru a o apăra pe von der Leyen în fața unei coaliții formate din eurosceptici de dreapta, iar aceasta este de așteptat să supraviețuiască fără dificultate votului programat pentru joi.
Piperea, în vârstă de 55 de ani, recunoaște că nu o va înlătura pe von der Leyen săptămâna viitoare.
Dar speră că aceasta va fi începutul sfârșitului pentru politiciana germană, susținând că ar putea fi forțată să demisioneze până în octombrie, pe fondul nemulțumirilor tot mai mari din propriul ei partid – Partidul Popular European (PPE).
Piperea speră să întoarcă grupul PPE împotriva Ursulei von der Leyen
Înainte de vot, Ursula von der Leyen trebuie să înfrunte luni o dezbatere în plenul Parlamentului European la Strasbourg, într-un climat de nemulțumire față de stilul său de conducere autoritar, centralizat și lipsit de transparență.
Potrivit lui Piperea, eurodeputații liberali, socialiști și ecologiști sunt furioși că von der Leyen a redirecționat fonduri destinate combaterii sărăciei către un program de reînarmare.
Parlamentul European intenționează chiar să dea în judecată Comisia Europeană la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, după ce a fost exclus din procesul decizional privind creșterea cheltuielilor de apărare ale blocului comunitar.
Moțiunea de cenzură inițiată de Piperea se centrează pe mesajele secrete despre livrările de vaccinuri, schimbate între șefa Comisiei și Albert Bourla, directorul general al companiei Pfizer.
În luna mai, o instanță europeană a decis că executivul UE a greșit când a refuzat solicitarea unui jurnalist de la The New York Times de a avea acces la acele mesaje, trimise în plină pandemie, în perioada în care administrația von der Leyen negocia contractele de aprovizionare cu vaccinuri pentru Uniune.
Ei au constatat că refuzul Comisiei a încălcat principiile bunei administrări și transparenței, respingând argumentele Bruxelles-ului conform cărora mesajele ar fi fost prea „efemere” pentru a fi considerate documente în baza normelor de transparență ale UE, precum și susținerile că acestea nu ar putea fi găsite.
„Este o lideră cu o tendință evidentă spre totalitarism”, a declarat Gheorghe Piperea, invocând modul în care Comisia condusă de Ursula von der Leyen a ocolit Parlamentul European atunci când a creat un program de împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro pentru creșterea cheltuielilor de apărare pe continent.
„Comisia a preluat treptat puteri nu doar de la statele membre, ci și de la Parlamentul European însuși.
Ceea ce încerc eu să fac este să curăț democrația noastră și să o consolidez în cadrul Uniunii Europene.
Tratatele spun clar că toate deciziile Comisiei trebuie luate într-un mod transparent. Comisia încalcă statul de drept”, a adăugat Piperea, care a fost ales eurodeputat pe listele partidului populist AUR la alegerile europene din 2024.
„Militant pe baricade”
Deși și-a exprimat admirația față de responsabilitatea politică din Marea Britanie, Piperea afirmă că România nu își poate permite un scenariu similar cu Brexit și că este nevoie de o reformare a Uniunii Europene din interior.
S-a autodescris ca fiind un „militant pe baricade” și a recunoscut că nu îl deranjează notorietatea dobândită de AUR, partid fondat în 2019 și devenit anul trecut a doua forță politică din România, după ce s-a făcut remarcat prin campanii împotriva vaccinării.
Piperea este convins că von der Leyen „trăiește pe datorie politică”, întrucât a ajuns să fie criticată chiar și din interiorul propriului ei partid, inclusiv pentru politicile climatice ambițioase.
„Are o majoritate, dar este o majoritate toxică pentru von der Leyen. Multe critici vin acum din propriul ei partid, în special legate de această nebunie numită Pactul Verde”, a spus el.
„Poate că din cauza acestei ostilități din interiorul majorității sale va fi forțată să demisioneze până la sfârșitul anului - poate în octombrie sau noiembrie.”
Astfel de afirmații sunt însă respinse cu fermitate la Bruxelles.
În urma alegerilor europene din 2024, Comisia condusă de von der Leyen a fost aprobată de o majoritate de 370 de eurodeputați din 688 de voturi exprimate.
Demiterea Comisiei ar declanșa o perioadă de incertitudine într-un moment în care UE se confruntă cu un posibil război comercial cu Statele Unite și cu agresiunea continuă a Rusiei în Ucraina.
Totuși, moțiunea de cenzură a atras sprijinul unor eurodeputați din extrema dreaptă, exasperați de tendințele autoritare ale președintei Comisiei.
Un eurodeputat PPE a semnat inițial moțiunea împotriva Ursulei von der Leyen, dar s-a retras ulterior, în urma presiunilor venite din partea conducerii partidului.
Piperea face parte din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), dominat în prezent de Giorgia Meloni, și fondat inițial de conservatorii britanici ai lui David Cameron înainte de Brexit.
Domnul Piperea a refuzat să comenteze dacă a fost supus presiunilor din partea propriului grup politic pentru a retrage moțiunea de cenzură.
Conservatorii pro-UE sunt furioși că vor fi nevoiți să participe la o dezbatere și la un vot stânjenitor.
„Este o rușine pentru popoarele Europei”, a declarat Manfred Weber, liderul PPE – cel mai mare grup politic din Parlamentul European, cu sediu la Bruxelles și Strasbourg.
„Marionetele lui Putin din Parlamentul European încearcă să submineze unitatea Europei și să răstoarne Comisia într-o perioadă de turbulențe globale și criză economică”, a afirmat el într-un interviu acordat cotidianului The Telegraph.
Un precedent celebru datează din 1999, când fostul președinte al Comisiei Europene, Jacques Santer, a ales să demisioneze înainte de a se confrunta cu un vot de neîncredere care avea șanse mari să fie adoptat, pe fondul unor acuzații de fraudă și nepotism.
În schimb, Jean-Claude Juncker, predecesorul Ursulei von der Leyen, a supraviețuit cu ușurință unei moțiuni de cenzură în 2014, după ce a fost acuzat că, în perioada în care a fost premier al Luxemburgului, a încheiat înțelegeri fiscale preferențiale cu mari corporații internaționale.
