Încălzirea globală este un proces mai rapid decât se credea. Speranţele că emisiile mari de carbon la nivel mondial nu ar putea să crească temperaturile până la un nivel periculos au fost năruite de un nou studiu al tânărului cercetător român, originar din Piteşti, Cristian Proistosescu, de la Universitatea Harvard, relatează The Guardian.
Studiul arată cum creșterile de temperatură măsurate în ultimele decenii nu reflectă pe deplin încălzirea globală aflată deja în plină desfășurare și că încălzirea ulterioară a planetei ar putea fi chiar mai rea decât se credea.
Cât de mult cresc temperaturi globale la un anumit nivel de emisii de carbon se numește sensibilitate climatică și este considerată cea mai importantă măsură de schimbare a climei. Modelele de calcul au indicat mult timp un nivel ridicat de sensibilitate, până la 4,5 ° C în cazul dublării CO2 din atmosferă.
Cu toate acestea, în ultimii ani, estimările sensibilității climatice, bazate pe înregistrările istorice de temperatură din secolul trecut, au sugerat că răspunsul nu ar putea fi mai mare de 3C. Aceasta ar însemna că planeta ar putea fi păstrată în siguranță, cu reduceri ale emisiilor, care sunt mai ușor de realizat.
Dar noul studiu, folosindu-se atât de modele, cât și de date paleoclimate din perioadele de încălzire din trecutul Pământului, arată că măsurătorile istorice ale temperaturii nu dezvăluie încălzirea lentă a oceanelor planetei care are loc timp de decenii sau secole după creşterea CO2 în atmosferă .
"Speranța era că sensibilitatea climatică ar fi mai mică și Pământul nu se va încălzi atât de mult", a declarat Cristian Proistosescu, de la Universitatea Harvard din SUA, care a condus noua cercetare. "A fost un val de optimism".
Noua cercetare, publicată în revista Science Advances, pune capăt acestui optimism. "Partea îngrijorătoare este că toate modelele arată că există o amplificare a încălzirii climatice în viitor", a spus el. Situația ar putea fi și mai gravă, deoarece lucrarea lui Proistosescu arată că sensibilitatea climatică ar putea fi de 6 grade Celsius.
Profesorul Bill Collins, din cadrul Universității din Reading, Marea Britanie, care nu a fost implicat în noua cercetare, a declarat că "unii sugerau că suntem norocoși și putem evita schimbările climatice periculoase fără a lua măsuri hotărâte în cazul în care clima nu este foarte sensibilă la emisiile de CO2 . Această lucrare oferă noi dovezi că această șansă este îndepărtată". El a mai spus că o încălzire mai mare pe termen lung are implicații în topirea straturilor de gheaţă și creșterea nivelurilor mării care amenință deja multe orașe de coastă.
Motivul pentru care măsurătorile meteorologice istorice au indicat o sensibilitate climatică mai scăzută decât modelele sau datele paleoclimate se datorează faptului că Pământul are un răspuns şi rapid și lent la creșterea emisiilor de carbon, a spus Proistosescu.
Pământul, mai ales în emisfera nordică, se încălzește repede. Dar există și un răspuns lent, a spus el: "Acesta este în cea mai mare parte asociat cu încălzirea oceanelor. Acestea sunt mari și reci, în special la adâncime, și durează mult timp să se încălzească. "În plus, atunci când încălzirea lentă are loc, este posibil să se reducă acoperirea norului care umbrește oceanul sudic și estul tropical Pacific, amplificând încălzirea", a explicat el.
Noile cercetări arată limita superioară de 4.5C pentru sensibilitatea climatică fiind reală și înseamnă că proiecțiile pentru creșterea temperaturilor globale nu pot fi reduse. Temperatura globală este probabil să fie de 2.6C până la 4.8C mai mare până la sfârșitul secolului, dacă emisiile nu vor fi reduse, conform Comitetului Interguvernamental pentru Schimbările Climatice, sau de la 0.3C până la 1.7C dacă vor începe reduceri drastice ale emisiilor în următorii câțiva ani .
Lumea poate fi deja martora creșterii ridicate a temperaturii, a declarat prof. Piers Forster de la Universitatea din Leeds, Marea Britanie: "S-ar putea deja să se întâmple - creșterea rapidă a temperaturilor din 2014 s-ar putea datora parţial prinderii Pacificului de Est".
Reconcilierea tuturor estimărilor sensibilității climatice a arătat, de asemenea, că modelele climatice nu sunt eronate. "Observațiile istorice ne oferă o foarte bună perspectivă asupra modului în care schimbările climatice sunt un test important al modelelor noastre climatice", a declarat prof. Peter Huybers, coleg şi coautor al studiului împreună cu Proistosescu, la Universitatea Harvard. "Dar nu există un analog perfect pentru schimbările care vin.", a adăugat el.
Studiul celor doi abordează un conflict fundamental între ce sugerează modelele privind viitoare schimbări climatice si ceea ce putem deduce doar din observaţiile istorice.
Lucrarea lor a fost preluată nu numai de The Guardian, ci şi de Washington Post, Bloomberg, Chicago Tribune, Harvard Gazette, precum şi de alte publicaţii din lume. Iar titlurile nu sunt deloc încurajatoare. "Încălzirea globală s-ar putea accentua", anunţă Bloomberg.
