La Perugia, în Umbria, Italia, are loc zilele acestea Festivalul Internațional de Jurnalism, ediția 2022. O ediție, se vede, mult-așteptată de sute de jurnaliști care, din cauza pandemiei, nu au putut participa timp de doi ani la cel mai important eveniment internațional din domeniul mass-media.
Un fel de pelerinaj
Pentru mulți, prezența la măcar o ediție a festivalului, echivalează, la nivel personal și profesional, cu un pelerinaj. Ai fost la Perugia, ești din acea categorie fericită de gazetari care au avut șansa să ajungă acolo precum cei care fac hajj-ul la Mecca.
Mulți visează să fie prezenți la Perugia, să participe la discuții despre starea presei și mai ales despre viitorul ei. Căci, știm bine, un om informat este un om puternic. Și pentru a fi informat trebuie să ai și sursa sigură. Iar asta pare a fi cea mai mare problemă cu care se confruntă societățile noastre azi și, implicit, și gazetarii înșiși, în lupta cu fake news, dezinformare, informare parțială, manipulare, care ne-au invadat viețile tuturor.
Cozi lungi, participare pe sponci
Doi ani de pandemie au făcut ca festivalul, care are deja tradiție (prima ediție a fost în 2006) să fie anulat. 2022 a venit cu vestea bună: festivalul se va ține, cu prezența a sute de jurnaliști și voluntari pentru organizare. Orașul Perugia este luat cu asalt de oameni veniți din toate colțurile lumii să discute chestiuni serioase care țin de profesie și de rolul lor în societate.
Pentru mulți, este prima întâlnire de business după mai bine de doi ani de izolare. Așa se explică entuziasmul extraordinar față de participarea la diferitele paneluri care acoperă ziua și care se desfășoară în multe obiective istorice, majoritatea, împrăștiate prin oraș.
Prezența în săli e o adevărată aventură, căci s-a ajuns ca pentru a putea prinde un loc în sală să te prezinți și cu 45 de minute înainte de începerea dezbaterilor. Cozile sunt lungi, numărul de persoane admise în sală, din cauza COVID-19, mic.
Modele de jurnalism. Metavers. Dar mai ales război
Jurnaliştii din întreaga lume discută probleme stringente cu care se confruntă industria producătoare de ştiri, cum ar fi creşterea numerică a redacţiilor hibride, modelele în obținerea de venituri, acoperirea temei crizei climatice, inovarea în materie de ştiri şi, evident, cum altfel, războiul din Ucraina.
Război care este pe buzele tuturor, fie în paneluri, fie la discuțiile de grup sau între patru ochi, la o țigară sau o porție de lasagna la unul dintre foarte multele restaurante din oraș. Treci pe lângă o masă, o terasă, nu auzi decât ”Rusia, Ucraina, război”. Te ia cu friguri, iar te ciupești, să vezi dacă e adevărat că ești contemporan cu o pandemie și cu un război pe care îl poți deja considera mondial, atât timp cât consecințele lui pe termen lung sunt la nivel planetar.
Meta, o piedică în calea uitării
Pentru că la Hotel Brufani, unde este cartierul general al festivalului, Meta și-a instalat un stand, ca o piedică în calea uitării metaversului și a provocărilor în materie de circulare a informației, lumea a discutat și despre inovație în profesie.
Un punct de vedere interesant mi s-a părut acela care afirmă că ”inovația înseamnă (și) să decideți ce să nu faceți”. „Unul dintre rolurile inovației este introducerea de noi întrebări în conversațiile live care au loc mereu în cadrul organizațiilor media”, a spus Robin Kwong de la Wall Street Journal la un panel interesant despre cum să decizi dacă să aduci lucruri noi, inovative, în viața redacțională. „Să sari în grabă la fiecare funcție nouă lansată de o platformă tehnologică nu este inovație”, a spus Chris Moran de la The Guardian. „O inovație trebuie să fie ceva cu adevărat util pentru audiență sau redacție”, a spus el, și gândul s-a dus inevitabil la metaversul lui Mark Zuckerberg.
Munca hibridă, nu doar în beneficiul jurnaliștilor, ci și al redacțiilor
Pentru că tot nu ne-am prea văzut la față în ultimii doi ani și telemunca sau hibrida ne-au devenit normalitate, evident că una dintre temele dezbaterilor a fost consecința muncii hibride la nivel redacțional. Apăi ce să vezi, după doi ani? Concluzia este că munca hibridă nu este bună doar pentru angajați, ci și pentru redacții. Angela Pacienza, redactor-șef la Globe&Mail Canada, a sugerat că un model mai flexibil de muncă permite redacțiilor să fie mai competitive în materie de angajare de personal și de recrutare de mână de lucru mai diversificată. Surpriză? Deloc. Cam asta e concluzia trasă de multe dintre sectoarele de activitate după doi ani de pandemie.
Declarația de la Perugia pentru Ucraina. Semnați și voi!
Și pentru că am vorbit despre război cam tot timpul aici, și vom vorbi până la încheierea festivalului, duminică, mai aflați că Festivalul Internațional de Jurnalism, alături de membrii și partenerii Global Forum for Media Development, au lansat un apel pentru acordarea unui sprijin sporit jurnaliștilor din Ucraina.
Va fi lansată la declarație în acest sens sâmbătă, în cadrul festivalului, pentru a fi subliniată solidaritatea cu presa și jurnaliștii din Ucraina.
Textul declarației este la dispoziția presei din întreaga lume în limba engleză și va fi disponibil și în ucraineană, rusă și italiană în cursul zilei de sâmbătă, 9 aprilie.
Declarația de la Perugia pentru Ucraina a fost semnată până acum de 60 de organizații media. Puteți adăuga organizația dumneavoastră ca semnatară a declarației sau să vă adăugați numele la această declarație, folosind acest link.
Declarația de la Perugia pentru Ucraina va fi lansată sâmbătă, 9 aprilie, la ora 12:00 CET, la un panel organizat de Fundația Thomson despre ”Invazia rusă din Ucraina: cum relatează jurnaliștii locali pentru comunitățile lor și pentru restul lumii” la Sala San Francesco, Arcivescodado, Perugia. Lansarea și panelul discuțiilor vor fi disponibile pe canalul YouTube al Festivalului Internațional de Jurnalism.
Hashtag-uri: #PerugiaDeclaration4Ukraine #IJF #IJF22
