Vineri vine în România Kamala Harris. Care sunt obiectivele vizitei vicepreședintei Statelor Unite

09 Mar 2022 | scris de I.D.
Vineri vine în România Kamala Harris. Care sunt obiectivele vizitei vicepreședintei Statelor Unite

Vicepreședinta Statelor Unite, Kamala Harris, se va deplasa în Polonia și România în perioada 9-11 martie, vizita sa demonstrând ”forța și unitatea Alianței Nord Atlantice NATO și susținerea Statelor Unite față de aliații din flancul estic al NATO în fața agresiunii ruse”. Este anunțul făcut de adjuncta atașatului de presă al Casei Albe, Sabrina Singh, potrivit unui comunicat al Ambasadei Statelor Unite la București, remis site-ului editiadedimineata.ro. Vizita va sublinia eforturile noastre comune de susținere a poporului ucrainean, a mai precizat sursa citată.

Agenția de presă Reuters precizează că vicepreședinta SUA va reasigura cele două ţări, în întâlnirile cu liderii lor, de sprijinul Washingtonului.

Ambele ţări sunt tot mai neliniştite de agresiunea Rusiei din regiune şi sunt cele mai estice membre ale NATO, având graniţă cu Ucraina şi primind astfel refugiaţi ucraineni, comentează agenţia internaţională de presă.

Kamala Harris se va concentra pe mijloacele prin care statele membre ale NATO pot implementa sancţiunile economice adoptate şi pot merge înainte împreună, au spus înalţi oficiali ai administraţiei americane.

Ea se va întâlni de asemenea cu refugiaţi ucraineni din Polonia şi va discuta despre continuarea ajutorului umanitar şi a asistenţei de securitate pentru Ucraina şi regiune, potrivit oficialilor.

Numărul refugiaţilor plecaţi din Ucraina din cauza războiului a depășit două milioane.

Vicepreşedinta SUA va discuta despre aceste chestiuni la Varşovia şi cu premierul canadian Justin Trudeau, care se află de asemenea în regiune, au mai spus sursele citate.

„O mare parte dintre discuţiile din cele două capitale vor fi despre următorii paşi, despre cum se poate merge înainte”, a precizat unul dintre oficiali.

Vizita Kamalei Harris în Europa de Est survine după participarea la Conferinţa de Securitate de la Munchen, din Germania, când invazia rusă din Ucraina devenea iminentă. Ea s-a întâlnit acolo cu aliaţii şi partenerii SUA, inclusiv cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în încercarea de a-i ţine uniţi pe aliaţii europeni.

Vizita vicepreşedintei americane în Polonia şi România este un semn al încrederii tot mai mari a preşedintelui Joe Biden în capacitatea ei de a se ocupa de diplomaţia la nivel înalt, comentează Reuters. În plus, este de asemenea un efort al administraţiei americane de a-i reasigura pe aliaţii neliniştiţi şi de a-şi continua campania de a izola Moscova pe plan internaţional, chiar dacă SUA încearcă să evite un conflict direct cu Rusia.

Marţi, SUA au respins o ofertă surpriză a Poloniei de a-şi transfera avioanele de luptă MiG-29, de producţie rusească, la o bază americană din Germania ca un mijloc de a sprijini forţele aeriene ucrainene în apărarea lor împotriva invaziei ruse.

Oficialii administraţiei americane citaţi de Reuters au spus că dialogul despre cele mai bune mijloace de a oferi asistenţă de securitate Ucrainei va continua, dar nu au dat detalii despre cum va discuta Kamala Harris această chestiune cu Polonia.

Kamala Harris va reitera în cadrul vizitei mesajul că preşedintele rus Vladimir Putin „a făcut o greşeală care va duce la o înfrângere strategică răsunătoare pentru Rusia”, a spus unul dintre oficialii administraţiei americane.

România consideră necesară și urgentă consolidarea posturii NATO pe Flancul Estic

Preşedintele Klaus Iohannis afirmă că agresiunea rusă contra Ucrainei şi noua realitate de securitate definită prin prezenţa militară masivă a Federaţiei Ruse în Ucraina şi în Belarus confirmă în modul cel mai elocvent necesitatea şi urgenţa consolidării posturii NATO pe Flancul Estic.

„România a pledat insistent, în ultimii ani, pentru consolidarea posturii de descurajare şi apărare a NATO pe întregul Flanc Estic, într-un mod unitar şi coerent. Agresiunea rusă contra Ucrainei şi noua realitate de securitate definită prin prezenţa militară masivă a Rusiei în Ucraina şi în Belarus confirmă în modul cel mai elocvent necesitatea şi urgenţa acestei consolidări a posturii pe Flancul Estic. Salut măsurile adoptate recent la nivelul NATO, respectiv suplimentarea forţelor, inclusiv în România, activarea Planurilor de Răspuns Gradual şi desfăşurarea, în premieră, a Forţei NATO de Răspuns, ca parte a apărării colective. Apreciem contribuţiile aliate din România şi ţin să mulţumesc Poloniei şi Turciei pentru că sunt parte a acestor eforturi de asigurare a unei posturi robuste a NATO în ţara noastră şi în regiunea Mării Negre. Dorim, în acest context, ca decizia aliată de înfiinţare a unui Grup de luptă în România să fie aprobată cât mai curând posibil şi contăm pe sprijinul ţărilor dumneavoastră în acest sens„, a declarat şeful statului român, marţi, în debutul trilateralei România – Polonia – Turcia la nivel de consilieri prezidenţiali pentru securitate naţională, scrie agerpres.ro.

De asemenea, el a precizat că România îşi va consolida propria capacitate de apărare.

„Intenţionăm să creştem cheltuielile militare de la 2% din PIB, cât sunt în prezent, la 2,5%. Este important să asigurăm condiţii mai bune pentru înzestrarea forţelor noastre armate, pentru a se instrui mai bine şi a răspunde mai eficient nevoilor operaţionale ale Armatei României şi provocărilor de securitate actuale şi în perspectivă”, a arătat Klaus Iohannis.

Iohannis a subliniat că este cea mai gravă criză de după cel de-al Doilea Război Mondial şi că România condamnă ferm agresiunea militară rusă asupra Ucrainei, sprijină ferm suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei şi va continua să acorde asistenţă multidimensională Kievului în aceste momente dificile pentru poporul ucrainean.

Şeful statului a amintit că, recent, s-a decis înfiinţarea în România a unui centru de distribuţie a asistenţei umanitare internaţionale pentru Ucraina, care să permită colectarea şi transportul donaţiilor către Ucraina şi cetăţenii săi.

Preşedintele Klaus Iohannis a menţionat că România, Polonia şi Turcia sunt trei state importante în cadrul Alianţei Nord-Atlantice şi că individual, dar mai ales în context aliat, aceste ţări au responsabilităţi complexe în asigurarea securităţii şi a stabilităţii în regiunea Mării Negre şi pe întregul Flanc Estic al NATO.

„Am convingerea că, mai ales în actualul context securitar, printr-un dialog trilateral intensificat, pe multiple dimensiuni, ne vom coordona mai bine eforturile, vom putea iniţia noi proiecte de cooperare şi vom obţine rezultate benefice pentru România, Polonia şi Turcia şi pentru securitatea regională. Totodată, împreună putem face mai mult pentru partenerii estici, Ucraina, Republica Moldova şi Georgia, care au nevoie de sprijinul nostru politic şi practic pentru a rezista diferitelor forme de presiune din partea Rusiei”, a declarat preşedintele.

Klaus Iohannis a atras atenţia asupra necesităţii de a sprijini Republica Moldova, care se confruntă cu dificultăţi sporite în gestionarea fluxului crescut de refugiaţi şi cu o nouă posibilă criză energetică.

„Unitatea de poziţie şi acţiune a NATO, a Uniunii Europene şi a aliaţilor în ansamblu ne conferă o forţă de necombătut. Prin urmare, trebuie să rămânem uniţi şi solidari, dedicaţi apărării valorilor şi principiilor care ne leagă, dar, în egală măsură, şi apărării colective, aşa cum este prevăzută de articolul 5 al Tratatului de la Washington”, a afirmat el.

Preşedintele a arătat că agenda trilateralei România – Polonia – Turcia la nivel de consilieri prezidenţiali pentru securitate naţională vizează Summitul NATO programat, situaţia de securitate pe Flancul Estic, migraţia şi terorismul, precum şi schimbările climatice.

Totodată, şeful statului a precizat că România apreciază în mod deosebit parteneriatele strategice cu Polonia şi Turcia şi cooperarea bilaterală excelentă cu aceste ţări în multiple domenii de interes comun.

„Am convingerea că prietenia şi legătura specială dintre Bucureşti, Varşovia şi Ankara reprezintă o bază solidă pe care putem dezvolta în continuare colaborarea noastră, inclusiv în acest format trilateral„, a mai spus Klaus Iohannis.

Sursa foto: Kamala Harris/Facebook

 

SHARE
 

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Externe

Ultima oră