O decarbonizare rapidă a generării energiei electrice este esențială pentru limitarea încălzirii globale la 1.5 grade Celsius. Deși statele UE s-au pus de acord în această privință, ambițiile în domeniul decarbonizării diferă substanțial între liderii politici din estul și vestul Europei. Aceasta este concluzia la care au ajuns experții britanici de la Ember.
Într-un webinar organizat de Clean Energy Wire, cei de la Ember au atras atenția că România se află printre puținele țări cu "ambiții negative" în următorul deceniu.
“Perioada 2020-2030 reprezintă un deceniu cheie pentru acțiuni de combatere a schimbărilor climatice. O energie electrică curată este esențială pentru tranziția la o economie sustenabilă. Chiar dacă studiul nostru a relevat că majoritatea statelor membre UE au planuri ambițioase pentru decarbonizarea rețelelor electrice naționale, șapte state cheie blochează progresul general la nivelul UE. Dacă nu își vor schimba pozitiile, deja reducerea cu 55% a emisiilor este o provocare extremă, darămite o reducere cu 60%”, a slubliniat expertul Ember, Charles Moore.
Specialiștii britanici consideră că productia de energie electrică din surse regenerabile se va dubla în 2030 la nivelul UE, raportat la situația din 2018, de la 943 TWh la 1818. În condițiile în care Hidro și Bio-energia vor rămâne relativ constante (de la 345 la 360, respectiv de la 156 la 170), dublarea vine din energia eoliană și cea solară, care vor crește de la 320 la 834 și de la 115 la 440 TWh.
Studiul a relevat că atunci când vine vorba despre procentul de energie electrică verde din totalul din rețea, țările cu realizări reduse în domeniu, Bulgaria, România și Cehia, au ambiții negative pentru deceniul care urmează. Adica, se preconizează că în 2030, procentul de energie verde în aceste țări va fi chiar mai mic decât cel obținut în 2018. La polul opus se află țări precum Danemarca, Olanda sau Spania.
Cele șapte țări care blochează practic tranziția la o energie din surse regenerabile vor fi responsabile pentru 80% din emisiile generate până în 2030. Motivul este în principal miza pe combustibili fosili, în special cărbune, și ambițiile modeste sau inexistente în obținerea de electricitate cu zero emisii de carbon.
Țări cu ambiții reduse sau chiar negative sunt Belgia, Bulgaria, Cehia, România și Polonia, care vor fi responsabile pentru 40% din emisiile din sectorul energetic în 2030. Pentru restul de 40% vor fi responsabile două țări cu ambiții insuficiente: Germania și Italia.
În analiza realizată în mod expres pe România, cei de la Ember au identificat o serie de motive pentru care țara noastră va rămâne în urmă. Acestea au fost publicate într-un document intitulat; “Viziune sau diviziune? Ce ne spun Planurile naționale de energie si climă despre sectorul energetic al UE in 2030”
Optimism nefondat
“De ce rămâne România în urmă? În 2030, România va avea una dintre cele mai murdare rețele de energie electrică din UE, datorită dependenței mai mari decât media UE față de combustibilii fosili, cu accent în special pe cărbune. România și-a planificat una dintre cele mai scăzute rate de dezvoltare a energiei regenerabile din UE în deceniul următor. România este una dintre singurele patru țări din UE în care dezvoltarea planificată a energiei regenerabile este mai lentă în deceniul următor decât în deceniul precedent - în ciuda reducerilor uriașe ale costurilor pentru energia eoliană și solară. România planifică doar o creștere modestă (~4% din producția de energie electrică) a energiei nucleare în următorul deceniu”, scriu cei de la Ember.
„România prezintă un progres slab în tranziția electricității în UE. Este una dintre puținele țări rămase în UE fără un plan de eliminare treptată a cărbunelui și unde dezvoltarea surselor regenerabile de energie încetinește în acest deceniu comparativ cu precedentul, în ciuda reducerii rapide a costurilor. Optimismul nefondat cu privire la planurile îndepărtate pentru un nou reactor nuclear este o strategie riscantă pentru reducerea emisiilor necesară în acest deceniu. În timp ce vecinii săi din UE renunță la combustibilii fosili, România va ajunge să aibă una dintre cele mai murdare rețele de energie electrică până în 2030, dacă nu va crește investițiile în surse regenerabile”, a adăugat Charles Moore, liderul programului european Ember.
În 2030, România va avea o pondere de combustibili fosili peste medie în sectorul energiei electrice. De asemenea, se preconizează că România va avea o pondere de cărbune peste medie.
Cota României de surse regenerabile în sectorul energiei electrice va fi sub media UE în 2030. Creșterea ponderii surselor regenerabile de energie în producția de energie electrică preconizată în perioada 2018-2030 este una dintre cele mai scăzute din UE. România este una dintre singurele patru țări din UE în care dezvoltarea planificată a energiei regenerabile este mai lentă în deceniul următor decât în deceniul precedent - în ciuda reducerilor uriașe ale costurilor pentru energia eoliană și solară.
Energie eoliană și solară: Implementarea energiei eoliene și solare în România până în 2030 este cu mult sub media UE. Ponderea planificată a energiei eoliene și solare în sectorul energiei electrice pentru 2030 este mai mică decât realizează deja astăzi țările dezvoltate din UE.
