Mii de suedezi au pledat în favoarea utilizării microcipurilor futuristice care pot fi implantate pe mână, sub piele şi care pot fi utilizate zilnic pentru diferite operaţiuni, precum accesarea telefonului smart, deschiderea uşii sau programarea alarmei, scrie g4media.ro, preluând un articol al agenției de presă RADOR.
Cei aflaţi în spatele realizării microcipului – care are mărimea unui bob de orez şi se implantează cu ajutorul unei seringi – fac demersuri pentru accesarea şi a altor zone ale Europei.
Eric Larsen, care conduce filiala firmei suedeze Biohax în Italia, a declarat că aşteaptă aprobarea pentru Italia de la centrele medicale şi Ministerul italian al Sănătăţii. Eric Larsen a mai spus că, potrivit estimărilor, cipul va fi implantat la aproximativ 2.500 de persoane în primele 6-8 luni, în Milano şi Roma.
Chiar şi fără aprobările de ministerul italian al sănătăţii, Biohax Italia a implantat deja astfel de microcipuri mai multor sute persoane, cu ajutorul unui centru medical.
„Este un pas înainte spre viitor… Este extrem de futurist, dar deja se întâmplă. Această tehnologie s-a născut pentru a ne ajuta, pentru a ne da mici superputeri”, a declarat pentru Euronews Eric Larsen.
Dar COVID-19 i-ar putea îngrijora mai mult pe oameni în ce priveşte preocupările lor, datorită reticenței publicului privind demersurile guvernelor de a introduce aplicaţii de urmărire a rutei de contagiere în timpul pandemiei, a mai spus Eric Larsen.
„Vedem că mulţi în Italia nu sunt deloc fericiţi să mai adauge un GPS sau altceva care le poate urmări mişcările. Acest lucru ar putea reprezenta un pericol pentru noi”, a spus managerul Biohax Italia şi a adăugat: „Noi nu urmărim mişcări, nu avem GPS în microcip, dar cred că mulţi nu ştiu asta”.
Nu mai avem nevoie de portofel
Arhitectul suedez de soluţii IT, Martin Lewin, utilizează cele două microcipuri implantate în propria mână pentru acţiuni precum logarea la computerul personal, programarea alarmei biroului în care lucrează şi lansarea profilului său de LinkedIn.
Dar punctul de cotitură în această tehnologie va fi acela în care Martin Lewin va utiliza cele două microcipuri ca alternativă la plăţile în numerar sau cu cardul.
„Nu este altceva decât nevoia de a elimina necesitatea de a avea un portofel, de a elimina brelocurile de chei – de a elimina toate aceste „jetoane” separate care nu fac altceva decât să creeze riscuri, pentru că, dacă le pierzi, îţi pierzi identitatea”, a declarat fostul artist de tatuaje şi implanturi cosmetice (body piercing), Jowan Österlund, care în prezent este fondatorul companiei suedeze Biohax International.
„Dacă îţi pierzi cheile, nu mai intri în propria casă. Dacă le găseşte altcineva, atunci în mod logic poate să îţi ia casa, aşa cum se face în unele ţări”, a mai spus Jowan Österlund.
În Suedia, microcipurile pot fi utilizate pe post de bilet de metrou sau tren, dar Martin Lewin speră că foarte repede se vor putea face şi plăţi prin intermediul lor.
„Asta sper să devină o funcţie de bază. Abia aştept crearea unui ecosistem unde cipul este capabil să livreze toate tipurile de acces, unde identitatea ta poate fi purtată cu tine într-un mod atât de simplu”, a declarat pentru Euronews Martin Lewin.
Dar se pare că tehnologia nu a luat avântul la care se aştepta IT-istul suedez. „Durează mai mult decât am sperat. Am deja de trei ani de zile cipul implantat şi se pare că mai trebuie să treacă un an înainte ca cipul să funcţioneze şi în zona plăţilor”, subliniază Martin Lewin.
Între timp, în Italia, după cum spune Eric Larsen, Biohax negociază cu Vodafone şi Paypal pentru a face posibile plăţile prin microcipuri. O companie din Marea Britanie, BioTeq, face, de asemenea, demersuri pentru a facilia plăţile prin microcip.
Steven Northam, director al companiei BioTeq, a declarat că „acesta este momentul pentru o adoptare în masă a microcipurilor”, argumentând că firma sa primeşte zilnic întrebări legate de plăţile prin microcip.
Din nou, se pare că tehnologia nu s-a mişcat atât de repede cum se aşteptau unii. Operatorul feroviar SJ din Suedia a declarat că va stopa experimentul cu utilizarea sistemelor de scanare a microcipurilor implantate în mâinile călătorilor şi renunţarea la tradiţionalele bilete, pentru că în ultimii doi ani s-a înregistrat „o foarte mică creştere”, numărul total al călătorilor cu microcipuri implantate fiind în prezent de doar 3.000.
Un purtător de cuvânt al SJ a precizat că operatorul feroviar nu va renunţa la noua tehnologie, dar „se va îndrepta deocamdată în altă direcţie”.
Oamenii sunt îngrijoraţi
Microcipurile utilizează comunicaţiile în câmp apropiat NFC (Near Field Communications) şi indentificarea prin frecvenţă radio (RFID) pentru a comunica cu un sistem.
NFC şi RFID sunt unde radio care asigură comunicaţii pe distanţe scurte. „Este, practic, aceeaşi tehnologie pe care o avem pe telefon sau pe cardul de credit”, explică Rob van Eijk, director general pentru Europa al ONG-ului Future of Privacy Forum (Forumul pentru Viitorul Confidenţialităţii).
Microcipurile prezintă aceleaşi elemente de protecţie a datelor personale, inclusiv posibilitatea ca cineva să poată primi semnalul.
„Este similar cu ascultarea la un microfon direcţional şi poţi selecta şi semnalul RFID”, explică Rob van Eijk, care în trecut a lucrat pentru Autoritatea Olandeză de Protecţie a Datelor.
În teorie, microcipul „poate fi utilizat într-un mod care te face să ieşi în evidenţă într-o mulţime, ca individ în mijlocul unui grup… dacă tu porţi biocip şi toţi ceilalţi nu poartă”, a adăugat Rob van Eijk.
În versiunile lor viitoare, microcipurile ar putea, de asemenea, să fie legate de aspecte mai complexe care ţin de date personale, cum ar fi să vă supravegheze starea de sănătate şi alte informaţii personale”, a subliniat Eijk.
„Singura informaţie pe care o aveţi despre microcipurile implantate este cultura pop de la Hollywood şi, când e vorba de cultura pop hollywoodiană, fie Arnold Schwarzenegger scoate un GPS gigant din nas, fie poloniu de-al KGB-ului, fie alt dispozitiv de urmărire.
Din acest motiv sunt oamenii speriaţi”, consideră Jowan Österlund, care insistă că mulţi dintre clienţii săi şi-au implantat microcipuri doar pentru a-şi accesa contul de LinkedIn şi a-şi distribui mai repede profilul.
În plus, ei sunt surprinşi de preţul extrem de scăzut al microcipului, aproximativ 150 de euro.
Jowan Österlund a precizat, însă, că firma sa, Biohax International, colaborează cu diverşi parteneri pentru a include în microcipuri informaţii despre sănătatea deţinătorului. În cazul în care cineva ajunge inconştient la spital, un paramedic poate scana cipul şi primeşte imediat informaţii despre starea de sănătate a pacientului sau despre alergiile acestuia.
În prezent se lucrează intens la reglementarea microcipurilor în ce priveşte materialul utilizat şi nivelul de protecţie a datelor personale.
„Facem presiuni pentru a obţine legislaţia necesară creării unui cadru, pentru că deocamdată acţionăm într-o zonă gri din punct de vedere legal, care este bună pentru dezvoltare şi pentru tehnologiile perturbatoare, dar obiectele astea ajung în corpul oamenilor şi rămân acolo, deci trebuie să ne asumăm această responsabilitate”, a mai spus Jowan Österlund şi a precizat că, totuşi, tehnologia microcipurilor există deja în cel puţin 20 de ţări ale lumii.
BioTeq din Marea Britanie a realizat implanturi cu microcip pentru aproximativ 250 de persoane, dar aceste implanturi nu sunt „reglementate ca fiind dispozitive medicale şi din acest motiv le poate implanta oricine”, afirmă Steven Northam de la BioTeq, care a precizat că firma sa apelează la medici pentru a face implanturile.
„Din punctul meu de vedere, nu există niciun fel de dezavantaj. Ştiu că oamenii sunt îngrijoraţi că pot fi urmăriţi, dar este o tehnologie pasivă, deci nu există vreun motiv pentru care să crezi că nu poţi avea controlul asupra propriei persoane. Trebuie să te apropii foarte mult ca să poată fi citită informaţia de pe microcip. De asemenea, mulţi cred că implantarea este dureroasă, dar nu doare mai mult ca o înţepătură de albină”, insistă Martin Lewin.
Popularitatea acestor microcipuri „se va reduce la problema pe care o rezolvă pentru noi”, susţine Rob van Eijk de la Future of Privacy Forum.
„Uitaţi-vă numai cât de repede am trecut de la banii lichizi la plăţile făcute fără niciun fel de contact – şi asta numai în câţiva ani”, a adăugat Eijk.
Acum deja se pune problema dacă un telefon poate deveni atât de mic încât să încapă sub piele – „dar ăsta este următorul nivel, nu despre acest tip de tehnologie de biocip vorbim la momentul actual”, a punctat Rob van Eijk.
