De Ziua Națională, președintele Emmanuel Macron a anunțat o creștere spectaculoasă a cheltuielilor pentru apărare, în valoare de 10 miliarde de euro, într-un efort de a consolida poziția Franței într-o lume tot mai instabilă. Însă, doar câteva zile mai târziu, premierul François Bayrou a prezentat un plan dur de austeritate: reduceri bugetare de 44 de miliarde de euro, înghețarea salariilor și prestațiilor sociale, eliminarea unor zile libere și majorări de taxe. Criza bugetară a Franței - alimentată în special de pensii și cheltuielile sociale - amenință să destabilizeze scena politică internă și să transforme ambițiile militare ale lui Macron într-o miză riscantă pentru supraviețuirea guvernului său, scrie Unherd
Criza bugetară a Franței nu va fi rezolvată prin reînarmare
Ziua Națională a Franței este, de obicei, un prilej pentru defilări militare spectaculoase care atrag atenția internațională. Anul acesta, însă, președintele Emmanuel Macron a profitat de moment pentru a anunța o schimbare majoră de politică: pentru a menține Franța „liberă” într-o lume a prădătorilor, guvernul său va aloca încă 10 miliarde de euro pentru apărare în următorii doi ani, începând cu 3,5 miliarde de euro în plus în 2025.
Era o decizie anunțată de ceva vreme. Macron sugerase încă de la începutul anului că intenționează să crească bugetul apărării, iar între începutul primului său mandat (2017) și sfârșitul celui de-al doilea (2027), va reuși să dubleze cheltuielile militare ale Franței, ajungând la 64 de miliarde de euro.
Pe de o parte, această măsură îi permite lui Macron să-și respecte propriile angajamente. Deși Franța dispune de cea mai eficientă forță militară operațională din Europa de Vest, bugetul său de apărare a rămas în urma celor din Germania și Marea Britanie. Totuși, dificultățile fiscale majore ale țării pun sub semnul întrebării capacitatea Franței de a juca un rol de lider în apărarea Europei. Într-un gest de asumare, președintele a ales să implementeze creșterea bugetului acum, în loc să o lase pe seama succesorilor săi.
Discursul său a fost urmat, marți, de o intervenție a premierului François Bayrou, care a anunțat o reducere bugetară de 44 de miliarde de euro. Tonul a fost la fel de grav: premierul a avertizat că Franța riscă să devină „următoarea Grecie” dacă nu se fac tăieri semnificative. Franța are cel mai ridicat nivel de taxe și contribuții sociale din UE (45,6% din PIB în 2023) și cea mai mare cheltuială publică (57% din PIB în 2023). Datoria publică se ridică la 113% din PIB, fiind depășită doar de Italia și Grecia, iar până la discursul lui Bayrou era prognozată să ajungă la 118,1% în 2027. Fondul Monetar Internațional a cerut deja Franței să reducă cheltuielile, mai ales în administrație și sistemul de securitate socială. Agențiile de rating sunt și ele cu ochii pe Paris.
Bayrou nu s-a limitat la anunțarea unor tăieri și creșteri de taxe, ci a propus inclusiv eliminarea a două zile libere: 8 mai și a doua zi de Paște. De asemenea, a anunțat o „contribuție de solidaritate” pentru cei mai bogați, reducerea ajutoarelor de stat pentru companii și o „an fiscal alb” în care cheltuielile publice vor fi înghețate, inclusiv salariile și prestațiile sociale. Sistemul de sănătate va trebui să economisească 5 miliarde de euro. Nu a trecut mult până când opoziția, din țară și din afară, a legat cele două discursuri, acuzându-l pe Macron că taie de la „unt” pentru a plăti „tunuri”.
Totuși, realitatea este că problemele bugetare ale Franței nu au legătură cu cheltuielile militare. În 2024, doar 31 de euro din fiecare 1.000 cheltuiți de stat s-au dus către apărare. Prin comparație, 201 de euro au fost alocați sănătății și 251 pensiilor. Franța cheltuiește peste un miliard de euro pe zi doar pentru pensii. Practic, majorarea bugetului apărării din 2026 ar putea fi acoperită cu doar trei zile de cheltuieli cu pensiile. De altfel, pensiile au generat jumătate din creșterea datoriei publice de la alegerea lui Macron în 2017.
Chiar și așa, toate acestea ar putea deveni irelevante în câteva săptămâni. Macron nu are majoritate în Parlament, iar guvernul său ar putea fi înlăturat oricând. Bugetul de anul trecut – mult mai puțin ambițios – a dus la căderea guvernului Michel Barnier. Succesorul său, François Bayrou, va trebui să convingă o parte din opoziție să voteze unul dintre cele mai toxice bugete din istoria recentă. Dacă nu se ajunge la un acord, lui Macron s-ar putea să nu-i rămână altă opțiune decât să provoace piețele financiare… și să dizolve Parlamentul.
