Suedia, care a aplicat o metodă diferită de luptă împotriva pandemiei, permițând oamenilor să circule pe străzi, în timp ce activitatea economică nu a fost întreruptă, iar barurile, terasele și restaurantele și-au continuat activitatea normală, recunoaşte că a eşuat în a-şi proteja bătrânii, aproape jumătate dintre decesele declarate survenind în căminele de bătrâni, transmite AFP.
În ultimele săptămâni, mass-media a prezentat condiţiile de muncă din azilurile de bătrâni, persoanele continuându-și activitatea fără a dispune de materiale de protecţie.
Afectate de penuria de echipamente atât de necesare, unele au preferat să nu mai funcţioneze, personalul a preferat să rămână acasă, chiar dacă nu prezenta simptome. Potrivit declarațiilor proprii, unii membri ai personalului au continuat să muncească chiar dacă prezentau simptome asociate noului coronavirus, iar seniorii au fost asemenea contaminaţi în timpul spitalizării lor pentru alte tratamente, apoi trimişi în aziluri unde au răspândit virusul.
Suedia a raportat 3.220 de decese de la declanșarea pandemiei atunci când autoritățile au anunțat ca principal obiectiv protejarea persoanelor de peste 70 de ani.
Cu toate acestea, se pare că au eșuat în a-și atinge singurul obiectiv propus, până pe 28 aprilie, 90% dintre victimele coronavirusului în această ţară aveau cel puţin 70 de ani.
„Nu am reuşit să ne protejăm bătrânii. Acest lucru este foarte grav și reprezintă un eşec pentru întreaga noastră societate. Trebuie să învățăm din asta, această pandemie nu s-a încheiat încă”, a declarat la televiziunea locală suedeză ministrul Sănătăţii şi problemelor sociale Lena Hallengren.
Spre deosebire de marea majoritate a statelor europene Suedia a menţinut deschise şcolile, cafenelele şi restaurantele, dar a îndrumat cetățenii să păstreze distanța fizică și să respecte normele de igienă.
Suedia a interzis vizitele în azilurile de bătrâni de la sfârşitul lui martie, însă a înregistrat mult mai multe decese decât în restul țărilor vecine.
Problema căminelor de bătrâni suedeze diferă, deoarece acestea sunt imense complexuri cu sute de rezidenţi, dintre care mulţi cu o stare de sănătate proastă şi sunt dependenţi de asistența medicală. Aceştia constituie „un grup foarte vulnerabil”, potrivit lui Henrik Lysell de la Consiliul sănătăţii şi protecţiei sociale.
În regiunea Stockholm, epicentrul virusului în Suedia, 55% dintre azilurile de bătrâni au înregistrat până acum cazuri de COVID-19, potrivit autorităţilor sanitare locale.
Principalul sindicat suedez al angajaţilor municipali, Kommunal, denunţă condiţiile de muncă precare. Potrivit estimărilor organizaţiei, în martie circa 40% din personalul azilurilor de bătrâni din Stockholm era format din lucrători necalificaţi, angajaţi pe baza unor contracte pe termen scurt şi plătiţi cu ora, iar 23% erau angajați provizoriu.
Au fost deschise dosare penale în urma creșterii numărului deceselor în căminele de bătrâni, fiind nevoie de intervenția procurorilor pentru a documenta cazurile.
