Aproximativ 30% din totalul accidentelor vasculare cerebrale pot fi mute, silenţioase, avertizează dr. Armand Frăsineanu, medic neurolog la Spitalul Clinic Colentina.
Dar cum ne dăm seama? Cu ajutorul unei explorări imagistice (CT sau RMN) vom vedea că sunt zone în creier care, deşi suportă un mic infarct, un mic AVC sau o mică hemoragie, nu au o expresie clinică deosebită. Persoana respectivă este uşor ameţită, simte o amorţeală în membre. Sunt simptome cărora nu le dă importanţă, dar este posibil ca pacientul să fi făcut un AVC. Depinde foarte mult de profilul psihologic al pacientului dar, în spatele acestor simptome, poate să fie un AVC”, spune dr. Frăsineanu
Evident este imposibil un screening imagistic la nivelul populaţiei. În aceste condiţii accentul cade pe prevenţie. În AVC sunt factori de risc nemodificabili şi modificabili. Din prima categorie face parte: vârsta (toţi evoluăm spre acest factor de risc), sexul (un bărbat de 40 de ani are acelaşi risc de AVC ca o doamnă de 70 de ani, boli genetice (din acest punct de vedere poporul nostru stă bine la acest capitol). Din categoria factori de risc modificabili fac parte: hipertensiunea arterială, sedentarismul şi colesterolul crescut.
Hipertensiunea arterială este cel mai important factor de risc care poate fi modificat, fiind implicată în jumătate dintre AVC-uri”, avertizează dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu, preşedintele Societăţii Române de Cardiologie.
