Italia nu va achiziționa arme americane, spre deosebire de Germania, care intenționează să furnizeze sisteme de apărare Patriot Ucrainei. În schimb, Roma se angajează să contribuie logistic la transportul echipamentelor militare oferite de SUA, menținând un echilibru între sprijinul pentru Kiev și pragmatismul bugetar. Premierul Giorgia Meloni și oficialii italieni subliniază că această strategie nu reprezintă o distanțare față de aliați, ci o abordare adaptată la capacitățile și prioritățile naționale, în timp ce negocierile privind taxele vamale americane continuă, scrie Le Stampa
Italia se distanțează de Germania: „Nu vom cumpăra arme americane”
Mai multe firme italiene sunt prezente în Statele Unite, dar Italia nu va cumpăra direct arme americane. În disputa provocată de taxele vamale de până la 30% impuse de Donald Trump importurilor din Europa, situația nu a ajuns încă la haos total. Fiecare țară, inclusiv Italia, încearcă să-și joace bine cărțile pentru a-l convinge pe președintele american, arătându-i deficitul comercial dintre SUA și Europa, motivul invocat de Trump pentru aceste taxe. De aceea, Antonio Tajani a mers ieri la Washington, unde s-a întâlnit cu secretarul de stat Marco Rubio și cu reprezentantul pentru comerț Jamieson Greer.
Astfel, în timp ce la Roma Giorgia Meloni insista asupra necesității „de a evita un război comercial”, indicând „un acord reciproc avantajos” ca singura opțiune rezonabilă, ministrul de Externe a reușit să obțină unele asigurări, cel puțin privind angajamentul SUA de a căuta o înțelegere.
„Poziția voastră, echilibrată din punct de vedere politic, a fost observată și este utilă”, i-ar fi spus Rubio lui Tajani, ca semn de apreciere, iar vicepremierul italian a subliniat prezența masivă a companiilor italiene în SUA, care oferă locuri de muncă pentru 300.000 de cetățeni americani. Principiul schimbului reciproc de avantaje este, pe de altă parte, singura „limbă” pe care Trump pare dispus să o vorbească. Acest lucru a fost evident ieri, când Rubio a revenit cu solicitarea către Italia de a extrăda un chinez de 33 de ani, arestat pe 3 iulie pe aeroportul Malpensa, fiind acuzat de spionaj de către FBI.
Cancelarul german Friedrich Merz știe bine acest lucru și, urmând dorințele președintelui american, a anunțat în ultimele zile că guvernul federal german intenționează să cumpere din SUA sisteme de apărare aeriană Patriot, pe care să le pună la dispoziția Ucrainei.
Această strategie nu va fi însă urmată de Italia, potrivit conducerii executivului nostru. Nu doar pentru că sistemele noastre de armament deja livrate Kievului sunt de altă configurație tehnologică (Samp-T sunt produse italo-franceze), ci mai ales pentru că, spre deosebire de Germania, spațiul fiscal pe care Italia îl poate aloca unei astfel de operațiuni este practic inexistent. De altfel, explică aceleași surse, singurele achiziții de armament din SUA pe care Italia le are în program sunt cele legate de vechea comandă de F-35, deja planificată pentru următorul deceniu.
„Niciodată nu s-a discutat despre achiziționarea de arme americane", explică, tranșant, reprezentanții Apărării, subînțeles că decizia lui Merz este una complet autonomă a Germaniei. Refuzul Italiei nu trebuie interpretat ca o distanțare față de Statele Unite sau de sprijinul acordat Ucrainei, ci mai degrabă ca o invitație de a găsi alte modalități de a răspunde cerințelor lui Trump.
Potrivit celor ce se pot reconstrui până acum, secretarul general al NATO, Mark Rutte, în vizita sa recentă la Washington, a încercat să contureze „un nou mecanism” care să susțină aceste finanțări.
Deocamdată, singura solicitare oficială a Alianței către țările europene privește disponibilitatea acestora de a se ocupa de logistica pentru transportul armelor puse la dispoziție de Statele Unite către Ucraina. Dosarul se află pe masa Ministerului Apărării. Nu este clar ce tip de angajament va fi necesar, dacă pe cale aeriană, feroviară sau maritimă. Oricum, Italia „nu se va sustrage”, la fel ca celelalte state UE. La fel va proceda și în cadrul negocierilor privind tarifele americane.
Meloni a asigurat din nou acest lucru ieri, după ce l-a primit la Palazzo Chigi pe noul cancelar austriac Christian Stocker, explicând că lucrează „împreună cu ceilalți lideri” și în „contact constant cu Comisia Europeană”. Obiectivul rămâne acel 10% pe care premierul l-a indicat mereu drept „sustenabil”. Ministrul Economiei, Giancarlo Giorgetti, subliniază că acest prag este „rațional” și „nu se poate merge mult mai departe de această cifră, altfel devine nesustenabil”.
