Doar între 30% și 40% dintre pacienții afectați de accidentul vascular cerebral (AVC) ajung în timp util la serviciile de recuperare, a avertizat prof. dr. Bogdan O. Popescu, șeful Clinicii Neurologie de la Spitalul Colentina, președintele Societății de Neurologie din România, la workshop-ul ”Creierul – Știință, comunicare și afacerei sociale”.
”Post-AVC recuperarea neurologică, primele șase luni sunt extrem de importante. Din păcate, capacitatea pentru a spitaliza aceşti pacienţi sau pentru a face recuperare neurologică în ambulatoriu nu este la nivelul necesităţilor. Este o realitate. Din păcate, cred că doar undeva între 30% și 40% dintre acești pacienți ajung la timp la serviciile de recuperare. Și, atenție, creierul nu se repară cum se repară alte organe. Practic, această recuperare, recâștigarea funcției pierdute, a invalidității rezultate în urma unui AVC se face prin ceea ce noi numim neuroplasticitate, adică neuronii care au scăpat încearcă să refacă o serie de conexiuni , astfel încât să compenseze funcția neuronilor pierduți. Asta înseamnă că, dacă apare o paralizie, trebuie făcute în permanență exerciții cu membrele afectate pentru a stimula refacerea circuitelor. Pe partea de recuperare, ar fi un mare progres dacă am reuși să creștem capacitatea de recuperare și numărul specialiștilor care să se ocupe în echipă de acest proces complex, spune prof. dr. Bogdan Popescu.
La ora actuală, în țara noastră, AVC reprezintă o problemă de sănătate majoră, una dintre principalele cauze de deces și de invaliditate.
”Marea problemă este că o mare parte dintre pacienţi decedează, iar o altă parte supravieţuiesc, dar cu invalidităţi” , subliniază prof. dr. Bogdan Popescu.
La orice vârstă
”Practic, AVC-ul poate apărea la orice vârstă. De curând, am condus o teză de doctorat cu AVC neonatal. Există şi aşa ceva. Sigur, el este mai frecvent la populaţia cu vârsta înaintată. Incidenţa lui creşte cu vârsta. Asta nu înseamnă că nu sunt cazuri de AVC şi la 30 de ani, şi la 40 de ani”, atrage atenția prof. dr. Bogdan Popescu.
Factori de risc
Specialistul insistă asupra faptului că, totuși, 80% dintre AVC-uri ar putea fi prevenite cu măsuri simple de identificare și combatere a factorilor de risc.
Este vorba de evitarea factorilor de risc cardiovasculari: hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, multe afecțiuni inflamatorii, obezitatea. Dar și fumatul, și sedentarismul, și stresul.
Prof. dr. Bogdan Popescu insită și asupra componentei genetice:
”Există, sigur o importanţă a tabloului genetic al fiecăruia. Până la urmă, o boală rezultă dintr-o tendinţă genetică de a face boala şi dintr-o interacţiune a omului cu mediul, asta înseamnă inclusiv alimentaţie, stres. Sunt oameni care sunt predispuşi să facă hipertensiune arterială şi, mai departe, să facă AVC”.
Campanie de prevenție
În acest sens, prof. dr. Bogdan Popescu pledează pentru o strategie globală, constând în măsuri de prevenție la nivelul populației. În opinia specialistului, ”această strategie constă în identificarea rapidă a pacienţilor hipertenesivi şi tratarea lor, identificarea rapidă a pacienţilor cu diabet zaharat şi tratarea lor, identificarea tututor acestor factori de risc şi tratarea lor. Dacă s-ar aplica la nivel de politică populaţională aceste măsuri, ele nu ar costa mai mult statul decât îl costă acum îngrijirea pacienţilor cu AVC. Cred că ar fi foarte important să avem o campanie de prevenţie, mai ales că, dacă ne referim la toţi factorii enumeraţi - hipertensiune, diabet, obezitate etc. -, ei sunt factori de risc nu numai pentru AVC, dar şi pentru infarctul miocardic care, la rândul lui, face numeroase victime”.
