Premierul maghiar Viktor Orban a sosit joi la Viena pentru o vizită afectată de recentele sale remarci împotriva „amestecului de rase”, care i-au adus critici ample și demisia unui consilier, scrie Kurier din Austria.
Primirea a fost puțin rigidă: o strângere fermă de mână, dar nu o palmă prietenoasă pe umăr, așa cum făcuse cancelarul Karl Nehammer cu Zelensky sau Klitschko.
Viktor Orbán și-a vizitat omologul austriac împreună cu un grup de miniștri, printre care secretarul de stat Gergely Gulyas și ministrul de externe Péter Szijjártó.
Prima întâlnire bilaterală dintre șefii de guvern fusese umbrită în prealabil de un pdiscurs considerat rasist al lui Orbán în urmă cu câteva zile în România, discurs care a determinat chiar demisia unui consilier.
Înainte de vizită, Nehammer a subliniat că dorește să-l întrebe pe Orbán despre declarația sa despre respingerea de către Ungaria a „raselor mixte” dar pâna la urma a vorbit doar la modul general: "Austria este conștientă de vinovăția sa față de trecut și se opune oricărei forme de rasism și antisemitism."
Orbán, pe de altă parte, a spus că a fost înțeles greșit: în declarația sa controversată, el a abordat diferențele culturale, nu cele biologice.
Nehammer a subliniat pozițiile diferite dintre Austria și Ungaria - precum energia nucleară - înaintea asemănărilor. Acestea din urmă au fost surprinzător de multe: scepticismul față de sancțiuni, interesul economic de a fi buni vecini și mai ales migrația. Împreună cu Serbia, este planificată o întâlnire a celor trei țări. Migrația a crescut din nou brusc în ultimele luni, a confirmat Nehammer, iar de la începutul lunii ianuarie au fost depuse 31.000 de cereri de azil. Există, de asemenea, aproximativ 80.000 de cereri din partea refugiaților din Ucraina.
Cuvinte clare
Orbán nu a ascuns niciodată poziția sa cu privire la migrație. Și n-a făcut-o nici joi: "Voi spune foarte clar: nu sunt un politician "pentru" în materie de imigrație. Sunt clar împotrivă. Asta nu este o întrebare rasistă pentru noi, ci una culturală".
Când vine vorba de migrație, Ungaria și Serbia sunt „căpitanii de la bord”; Ungaria este propriul ei șef, „nu Bruxelles”.
Critică la adresa planului de urgență al UE în materie de gaze
La rândul său, Orbán a criticat fundamental strategia UE de sancțiuni împotriva Rusiei ca mijloc de a pune capăt războiului din Ucraina și a avertizat, de asemenea, despre o viitoare economie de război și recesiune. Raționalizarea obligatorie a gazelor naturale „este primul semn al unei economii de război”, a spus Orbán după întâlnirea cu Nehammer. Dacă războiul nu se încheie curând, va duce la o recesiune și, ca urmare, la șomaj în masă în Europa, a avertizat el.
Nehammer a fost de acord în principiu cu o evaluare a sancțiunilor, dar a spus că „momentul în timp a fost încă prea devreme”. Sancțiunile împotriva Rusiei vor intra în vigoare mai devreme sau mai târziu, a spus el cu încredere.
În același timp, însă, se aplică principiul: „Sancțiunile trebuie să-i lovească mai mult pe cei împotriva cărora sunt îndreptate, dar să nu facă rău celui care le decide”. Prin urmare, poziția austriacă este clară că un embargo pe gaz „nu este posibil” din cauza dependenței economiei austriece și germane de gazul rusesc, a subliniat Nehammer. O „cădere” a economiei germane ar lua Austria cu ea și ar duce la șomaj în masă.
În ceea ce privește planul de urgență al gazelor al UE, șeful guvernului ungar a subliniat că țara sa „nu este fericită dacă ne sunt luate drepturile”, întrucât industria energetică a fost până acum responsabilitatea statelor membre UE. „Dar unitatea europeană este, de asemenea, importantă, așa că luăm notă de acest lucru și încercăm să o implementăm cu cât mai puține daune posibil”, a spus Orbán.
„Relații bilaterale bune”
Înainte de întâlnire, cancelarul Nehammer a subliniat „relațiile bilaterale bune” cu Ungaria, în special în legătură cu lupta împotriva migrației ilegale și angajamentul comun pentru o perspectivă UE pentru Balcanii de Vest. "Această cooperare bilaterală este necesară pentru că sistemul european de azil nu mai funcționează. Sunt necesare în sfârșit o protecție puternică a frontierelor externe ale UE și returnări eficiente pentru a reduce fluxul de oameni către Europa și pentru a asigura mai multă securitate", a spus Nehammer, potrivit Reuters.
În timpul crizei refugiaților din 2015, Ungaria a ridicat garduri la granițele sale de sud cu Serbia și Croația și de atunci a luat o poziție dură împotriva migrației ilegale. Curtea Europeană de Justiție (CEJ) a condamnat de mai multe ori țara în ultimii ani pentru politica sa de azil și tratamentul refugiaților.
