Ucraina a anunțat pierderea celui de-al treilea avion de luptă F-16, în contextul unui nou val de atacuri masive lansate de Rusia. Pilotul, format în Statele Unite, a fost ucis în luptă după ce a reușit să doboare șapte ținte aeriene, potrivit forțelor aeriene ucrainene. Incidentul evidențiază din nou dificultățile cu care se confruntă Kievul, în ciuda echipamentelor militare moderne primite din Occident, într-un conflict care pare tot mai dezechilibrat în favoarea Rusiei, scrie Le Figaro
„Pilotul și-a folosit toate armele de bord și a doborât șapte ținte aeriene. La ultima, avionul său a fost avariat și a început să piardă altitudine”, a transmis Forțele Aeriene ale Ucrainei.
Departe de frământările din Orient, Ucraina continuă să reziste agresiunii ruse care nu dă semne de încetinire. În cursul nopții, Rusia a lansat aproape cinci sute de aparate de zbor, printre care rachete balistice și de croazieră. „Pentru a respinge acest atac masiv, au fost mobilizate toate mijloacele disponibile ale forțelor de apărare capabile să opereze împotriva mijloacelor aeriene ale inamicului”, a explicat în această dimineață armata ucraineană.
Un avion de luptă F-16 a fost distrus, iar pilotul său a murit în luptă, în timpul nopții. „Pilotul a folosit toate armele de bord și a doborât șapte ținte aeriene. La ultima, avionul său a fost avariat și a început să piardă altitudine”, au precizat Forțele Aeriene. Acesta nu a mai avut timp să se catapulteze. Ucraina pierde astfel, în mod oficial, cel de-al treilea F-16 – avion american multirol solicitat de multă vreme. Este cel mai utilizat avion de vânătoare din lume, cu 3.200 de exemplare aflate în serviciu.
Aviația nu a avut un rol major în primele luni ale invaziei pe scară largă declanșate de Kremlin pe 24 februarie 2022. Au existat bombardamente, dar rare, din cauza densității apărării antiaeriene de ambele părți. În plus, Rusia dispune de suficiente drone și rachete cu rază lungă de acțiune pentru a evita riscul și costul pierderii unui avion. Ucraina, în schimb, avea o flotă aeriană redusă și s-a îndreptat spre aliații occidentali pentru a obține aparate de zbor, fie de origine sovietică, fie moderne. I-au fost promise 80 de F-16 de către parteneri precum Belgia, Danemarca, Norvegia și Țările de Jos. Livrarea acestora a început în 2024, după ce piloții ucraineni au fost instruiți special, dat fiind că majoritatea aveau experiență doar pe avioane sovietice.
Primul Su-35 doborât de un F-16
Aceste avioane au permis realizarea unor surprize tactice importante. Pe 7 iunie, după cum a relatat publicația germană Bild, un F-16 ucrainean a doborât un avion rusesc de tip Su-35, deasupra regiunii Kursk, pe teritoriul Rusiei. Evenimentul a fost calificat drept „istoric” de către autoritățile ucrainene. F-16 a fost conceput în timpul Războiului Rece pentru a contracara avionul sovietic Su-27, nu și succesorul său, mai modernul Su-35.
Potrivit relatării Bild, avionul rusesc a fost detectat la circa 200 km distanță de un avion de recunoaștere Saab 340AEW Erieye, de fabricație suedeză. A fost apoi „angajat” de un F-16 care a tras un proiectil AIM-120, cu o rază de acțiune de peste 50 km. Conform autorităților ruse, pilotul s-a catapultat înainte ca aparatul său să se prăbușească lângă localitatea Korenewo, la 16 km de granița cu Ucraina.
„Ar fi pentru prima oară când un Viper ucrainean (F-16) doboară un avion într-un duel aerian. Dar ceea ce e și mai remarcabil: se pare că avionul doborât a fost lovit de o versiune F-16AM olandeză scoasă din uz - un model considerat deja depășit de mulți”, a comentat contul Air Power, cunoscut pentru analiza sa în domeniul aviației, pe platforma X (fostul Twitter).
În august anul trecut, Ucraina anunțase pierderea primului său F-16. Acesta fusese lovit în timp ce respingea un atac cu rachete rusești, la fel ca cel doborât în noaptea trecută. Pilotul său, format în Statele Unite, și-a pierdut viața. În aprilie, Rusia a revendicat distrugerea unui al doilea F-16, fără ca Ucraina să confirme veridicitatea informației. Totuși, Kievul a anunțat moartea unui pilot de F-16 câteva săptămâni mai târziu, ceea ce părea să indice că un alt F-16 fusese într-adevăr doborât.
Livrarea avioanelor de luptă de către Occident a stârnit ample dezbateri în cancelariile occidentale. Unele guverne se temeau de o „escaladare” a conflictului sau chiar de a fi considerate „co-beligerante” de către Rusia și, prin urmare, parte în mod direct la război. Statele Unite, în ciuda unor rețineri majore, au deschis în cele din urmă calea la 19 mai 2023. Câteva luni mai târziu, Joe Biden a autorizat trimiterea de rachete cu rază lungă de acțiune ATACMS către Ucraina, depășind astfel ultima etapă în ceea ce privește gradul de sofisticare al echipamentelor militare livrate. De la primele zile ale invaziei pe scară largă, Occidentul a oscilat constant între livrarea de echipamente tot mai avansate și teama ca Rusia să nu reacționeze agresiv, provocând represalii. În cele din urmă, după ce au trimis „echipamente defensive”, apoi rachete cu rază scurtă de acțiune, muniții, vehicule blindate, tancuri și avioane, aliații occidentali au livrat Ucrainei și rachete cu rază lungă.
Ucraina, în ciuda acestor echipamente de ultimă generație – livrate totuși în cantități limitate –, nu încetează să piardă teren din vara trecută. Țara se confruntă cu o penurie de soldați, refuzând să scadă vârsta conscripției. Scenele de înrolări forțate pe stradă au demoralizat populația și au oferit muniție propagandei ruse, care s-a bucurat să răspundă astfel imaginilor din propria „mobilizare parțială”, ce determinase o parte a tineretului rus să fugă în țările vecine în 2023. Armata rusă câștigă teren și continuă o avansare lentă, dar reală, în special în Donbas.
Donald Trump, revenit la Casa Albă pe 20 ianuarie, a declarat că dorește să pună capăt conflictului „în 100 de zile”, dar nu a reușit acest lucru până acum. Vladimir Putin, la rândul său, și-a exprimat condițiile pentru a încheia războiul: recunoașterea cuceririlor rusești în cinci regiuni ucrainene, interzicerea aderării Ucrainei la NATO, limitarea armatei sale, încetarea sprijinului militar și de informații din partea Occidentului, precum și ridicarea sancțiunilor.
