O sa lăsăm vocea realismului în relațiile internaționale în seama democrațiilor iliberale precum cea a lui Orban?, se întreabă un editorial din Contrepoints.
Ultimul discurs al premierului ungar Viktor Orban a făcut ca presa occidentală și opinia publică să reacționeze. „Trebuie să încercăm să ne afirmăm poziția și să încercăm să convingem Occidentul să elaboreze o nouă strategie care să înlocuiască rapoartele goale de victorie", a spus el pe 23 iulie în România despre războiul din Ucraina.
De la începutul războiului din Ucraina, Ungaria a fost reticentă în a aplica o serie de sancțiuni europene și dorește să rămână în afara conflictului.
La fel ca Turcia, Viktor Orban caută să se poziționeze ca mediator între Rusia și Occident (și mai precis Statele Unite), ceea ce ridică următoarea întrebare: lăsăm vocea realismului în relațiile internaționale democrațiilor iliberale? O astfel de situație riscă să dăuneze democrațiilor liberale deja în stare proastă din cauza problemelor lor interne.
Ce îl critică pe Viktor Orban în strategia Occidentului?
Potrivit premierului ungar, în această criză strategia occidentală se bazează pe patru afirmații:
- „Primul este că Ucraina nu poate câștiga singură un război împotriva Rusiei, ci cu sprijinul anglo-saxonilor și cu armele NATO. »
- „A doua afirmație strategică este că sancțiunile ar slăbi Rusia și ar destabiliza conducerea de la Moscova. »
- „Al treilea element strategic este că — deși ne-ar afecta și pe noi — am putea face față consecințelor economice ale sancțiunilor, astfel încât ei ar fi mai afectați decât noi. »
- „Și a patra considerație strategică este că lumea ar sta în spatele nostru, pentru că eram în dreptul nostru. »
Pentru Orban această strategie a eșuat și aceste patru puncte nu au mers conform planului. Mai mult, dacă reafirmă atașamentul Ungariei față de NATO, subliniază că Statele Unite au mâinile mai puțin legate decât europenii în chestiunea sancțiunilor. El crede că datorită gazelor de șist, americanii au acum o poziție energetică mai puternică, ceea ce le permite să-și atingă obiectivele de securitate internațională.
Mai mult, potrivit premierului ungar, energia este acum o armă în serviciul Statelor Unite. Tot conform analizei lui Orban, Statele Unite caută să facă Europa dependentă de gazele sale și, prin Germania, Europa a răspuns la aceasta printr-un plan de tranziție energetică care nu funcționează.
O să lăsăm geopolitica în seama lui Orban?
Analiza lui Orban asupra chestiunii ucrainene descrie o lume care urmează o logică a confruntării între puteri asigurându-le interesele. Nu există nicio îndoială că Statele Unite, precum Rusia și China, de fapt gândesc astfel. Putem critica multe elemente din acest discurs, dar nu putem nega faptul că lumea a devenit din nou o lume a confruntării.
Ne putem întreba dacă, totuși, raționamentul lui Orban nu este împărtășit în șoaptă de liderii Europei de Vest. Ezitările lui Macron cu privire la Ucraina ridică întrebări.
Totuși, a lăsa exclusivitatea acestui discurs în seama vestitorului democrației iliberale riscă să fie periculos pentru democrația liberală. Restul discursului lui Viktor Orban este o apologie pentru conservatorism cu o abordare civilizațională sincer reacționară.
Dacă democrațiile liberale nu dau dovadă de realism și inteligență, supraviețuirea lor va fi în joc. Să nu uităm că Orban a fost reales în aprilie cu o mare majoritate, în timp ce în Italia guvernul Draghi s-a prăbușit, printre altele, din cauza gestionării dosarului ucrainean, lăsând ușa deschisă unei drepte potențial mai radicale decât cea a Fidesz-ului maghiar.
Dincolo de asta, o slăbire atât a Europei, cât și a lumii liberale occidentale ar fi, de asemenea, o victorie pentru Rusia lui Putin.
