După trei săptămâni de conflict între Rusia și Ucraina, cum poate evolua situația? Cinci scenarii - care se pot suprapune între ele - apar în această etapă. Ziarul L'Express face o prezentare generală a posibilităților.
Blitzkrieg-ul imaginat de Vladimir Putin nu a funcționat. După trei săptămâni de conflict, luptele continuă între forțele ruse și ucrainene, iar Blitzkrieg-ul este o amintire îndepărtată. Trupele rusești au reușit să preia poziții în nordul, sudul și estul țării, dar totuși se confruntă cu marile orașe, în special Kiev, capitala, dar și Harkov, Mariupol și Mykolaiv, supuse bombardamentelor infernale din partea artileriei rusești.
Scenariul nr. 1 - Împotmolirea fortelor ruse
În acest scenariu, contrar Blitzkrieg-ului sperat de Moscova la începutul conflictului, armata rusă este blocată în Ucraina timp de câteva luni. Incapabilă să obțină o victorie decisivă pe teren, cum ar fi capturarea Kievului, nu și-a îndeplinit obiectivele inițiale și s-a confruntat cu o rezistență sporită din partea forțelor ucrainene, precum și a operațiunilor de gherilă.
„Un impas ar presupune staționarea unei mari forțe de ocupație ruse în Ucraina pentru a menține controlul asupra teritoriilor deținute de Moscova, ceea ce ar fi extrem de costisitor în termeni de oameni și bani”, subliniază generalul Dominique Trinquand, expert militar și fost șef al misiunii franceze la ONU. "Aceasta ar necesita o mulțime de forțe disponibile, pe care Rusia nu le mai are. Moscova ar fi incapabilă să susțină această situație pe termen lung".
Amintirea rezistenței insurgenților în timpul invaziei și ocupației Afganistanului de către URSS din 1979 până în 1989, care s-a soldat cu moartea a aproximativ 15.000 de soldați sovietici, este motiv de îngrijorare la Kremlin. Mai ales că autoritățile ucrainene, în frunte cu figura carismatică a lui Volodimir Zelensky, au avut grijă să antreneze de câteva luni Forțe de Apărare Teritorială, adică unități formate din civili antrenați de armată să desfășoare operațiuni de gherilă. Peste 100.000 de ucraineni s-au oferit deja voluntari, potrivit Kievului.
„Pierderile din partea rusă sunt deja semnificative (estimările variază de la 2.000 la 10.000 de morți) și ar putea crește și mai mult pe măsură ce impasul continuă. A fortiori dacă forțele ruse încearcă să controleze zonele urbane, care sunt în general mai mortale pentru ocupantul”, subliniază Marie Dumoulin, fost diplomat și director al programului Europa Lărgită la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR). „Faptul de a putea rezista puternicei armate ruse ar putea fi atunci asemănător cu o formă de victorie pentru Ucraina”. Acest lucru ar avea, fără îndoială, repercusiuni politice în Rusia.
Scenariul nr. 2 - Vladimir Putin răsturnat de o lovitură de stat
Dificultățile armatei ruse din Ucraina adăugate la prăbușirea economică a Rusiei din cauza sancțiunilor occidentale ar putea slăbi conducerea lui Vladimir Putin pe scena internă, ba chiar duce la căderea acestuia. „Dacă sunt prea multe răsturnări politice și Putin înstrăinează o parte importantă a rețelelor de putere, în special la nivel militar, atunci nu putem exclude o revoluție de palat”, judecătorul Mathieu Boulègue, cercetător specializat în Eurasia la Chatham House, un think tank londonez.
În ciuda represiunii mai dure ale poliției, protestele împotriva războiului continuă să zguduie Rusia zilnic. Potrivit ONG-ului rus OVD-Info, aproape 15.000 de persoane au fost arestate de la începutul conflictului pe 24 februarie. O cifră care probabil va crește pe măsură ce numărul victimelor soldaților ruși crește și nivelul de trai al populației scade. La fel, oligarhii, sancționați masiv de Occident, ar putea căuta în cele din urmă o cale de ieșire din criză.
Ar trebui, așadar, să sperăm la apariția unui lider mai deschis către democrațiile occidentale? „Dacă Putin cade, nu există absolut nicio garanție că succesorul său ne va fi mai favorabil”, a tăiat Mathieu Boulègue. „O dispariție a lui Putin nu ar duce neapărat la distrugerea Putinismului ca sistem de guvernare în Rusia”.
Scenariul 3 - Soluția diplomatică
În acest caz, cele două părți reușesc să ajungă la un acord pentru a pune capăt conflictului. Deocamdată, discuțiile dintre oficialii ruși și ucraineni continuă, dar nu au reușit să găsească un compromis. Președintele Volodimir Zelenski a făcut un gest puternic marți, 15 martie, spunând că este gata să renunțe la apartenența Ucrainei la NATO. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a menționat, la rândul său, a doua zi un posibil acord în jurul unui „statut de neutralitate pentru Ucraina” pe model suedez sau austriac.
Cu toate acestea, Kievul a respins imediat această posibilitate și solicită în continuare o încetare imediată a focului și retragerea trupelor ruse de pe teritoriul său. "Realitatea situației de pe teren nu îi permite lui Putin să-și dicteze condițiile așa cum a vrut inițial să facă. Acest lucru poate deschide calea către o soluție diplomatică, dar în același timp să apară ca o recunoaștere a slăbiciunii Rusiei", analizează Marie Dumoulin.
„Marea dificultate este să găsești un compromis care să permită fiecăreia dintre cele două țări să-și salveze interesele, deoarece acestea sunt foarte îndepărtate”, este de acord Tomas Ries, profesor de securitate și strategie la Școala Superioară de Apărare Națională din Stockholm, Suedia.
„Totuși, dacă cele două părți consideră că forțele lor sunt prea slabe pentru a reuși să se impună pe terenul militar, atunci o soluție diplomatică ar putea apărea ca o ieșire”. O posibilitate prezentată marți de consilierul președinției ucrainene Oleksiy Arestovici. Potrivit acestuia, un acord ar putea vedea lumina zilei până în luna mai, estimând că resursele necesare efortului de război rusesc vor fi epuizate la această dată.
Scenariul 4 - O victorie a rușilor în Ucraina
Acest scenariu favorabil Kremlinului, unde Rusia ar reuși să preia controlul asupra întregii Ucraine și să-i impună condițiile, chiar să o anexeze, pare să se îndepărteze pe zi ce trece. Confruntată cu o rezistență acerbă a forțelor ucrainene și subminată de probleme logistice precum epuizarea trupelor sale, armata rusă începe să-și atingă limitele. „Acest scenariu este din ce în ce mai puțin credibil, resursele de mobilizat ar fi considerabile, fie și doar pentru a lua Kievul”, a spus generalul Trinquand. „Chiar și în cazul unei victorii militare împotriva armatei ucrainene, populația va refuza oricum să se predea”.
Apoi se deschid două căi. „Frustrarea Kremlinului l-ar putea duce la o înclinare spre violență, cu folosirea armelor neconvenționale pentru a lua Kievul prin toate mijloacele și a decapita conducerea politică ucraineană, susține Mathieu Boulègue. Dar ar fi o chestiune de „logica sinucigașă din partea a Kremlinului. Marți, NATO a avertizat împotriva oricărei încercări rusești de a folosi arme chimice în Ucraina.
Cu excepția cazului în care, dimpotrivă, președintele rus se mulțumește cu o victorie implicită, înghețându-și actualele câștiguri teritoriale și menținând acolo o prezență militară. „Putin va fi obligat să prezinte populației sale o formă de victorie, chiar dacă în ochii noștri ar putea părea o înfrângere față de ambițiile sale inițiale”, continuă cercetătorul. „A face joncțiunea terestră dintre Crimeea și Donbass, dacă reușește să cucerească Mariupol și apoi să declare victoria, ar putea fi o cale de ieșire”. Miercuri, 16 martie, președintele rus și-a prezentat ofensiva asupra Ucrainei drept un „succes”.
Scenariul nr. 5 - O prelungire a conflictului cu risc de escaladare nucleară
Acesta este scenariul cel mai de temut de către NATO și țările occidentale, care, încă de la începutul conflictului, au avut grijă să nu fie implicate direct în el. Cu toate acestea, mai multe scenarii îi pot conduce acolo. „Poate fi rezultatul unui accident: de exemplu, o lovitură care ratează ținta în Ucraina și se prăbușește asupra unei țări vecine membre NATO, precum Polonia. Dar nu putem exclude scenariul în care Rusia lovește intenționat, pentru a testa soliditatea Alianței Atlantice”, întocmește Marie Dumoulin.
Pe 13 martie, o lovitură rusă a căzut asupra bazei ucrainene Yavoriv, la doar aproximativ douăzeci de kilometri de Polonia. Lovitură accidentală sau nu, în cazul unei confruntări între un membru NATO și Rusia, s-ar pune atunci problema implicării Alianței în conflict, al cărui articol 5 prevede apărarea reciprocă a membrilor săi.
"Rusia nu ar avea capacitatea de a rezista forțelor NATO în cazul unui conflict convențional. Totuși, această poziție de slăbiciune ar putea crește riscul escaladării nucleare rusești, pentru a speria Alianța și a nu pierde războiul", subliniază Tomas Ries.
O amenințare pe care președintele rus nu a ezitat să o agite, punându-și forțele nucleare de descurajare în alertă pe 28 februarie. „Dacă s-ar depăși pragul de utilizare a unei arme nucleare, continuă expertul, ar deveni foarte greu de prezis unde s-ar putea opri”.
Să sperăm, așadar, că nu se ajunge la asta.
Sursa: L'Express
