Un email cu recomandari privind comunicarea reamintește personalului că au responsabilitatea de a „fi imparțial”, scrie The Irish Times.
Actualizare: Comentând pentru The Guardian, purtatorul de cuvânt al ONU a negat interzicerea cuvintelor "razboi" si "invazie" spunând însă că nu poate exclude că un manager al unei părți a ONU ar fi putut trimite un astfel de e-mail, dar că nu i-a fost adus la cunoștință până acum.
Într-un e-mail către The Guardian, purtătorul de cuvânt al ONU, Stephane Dujarric, a declarat că „pur și simplu nu este cazul în care personalul a fost instruit să nu folosească cuvinte precum „război” și „invazie” pentru a descrie situația”.
Organizația Națiunilor Unite a interzis personalului său să se refere la situația din Ucraina drept „război” sau „invazie”, într-o încercare de a echilibra sensibilitățile politice, pe măsură ce puternicul stat membru, Rusia , reprimă pe plan intern cei care folosesc aceste cuvinte.
În schimb, personalul ONU a fost instruit să folosească termenii „conflict” sau „ofensivă militară” pentru a descrie invazia Rusiei asupra Ucrainei, care a ucis sute de civili și a forțat două milioane să părăsească țara.
Hypocrites! #UN #WARINUKRAINE #Russia #InvasionOfUkraine https://t.co/vxJRZno1q0
— Julia K (@JuliaK_Ukraine) March 8, 2022
Într-un e-mail adresat personalului luni, departamentul de comunicații al ONU a instruit angajații să nu descrie situația drept război și să nu adauge steagul ucrainean pe conturile personale sau oficiale de rețele sociale sau site-urile web.
„Câteva exemple specifice de limbaj de utilizat/ne-utilizat în acest moment”, se arată în e-mailul care a fost văzut de Irish Times.
„Folosiți „conflict” sau „ofensivă militară” și NU „război” sau „invazie” atunci când vă referiți la situația din Ucraina.”
De asemenea, a interzis personalului să adauge steagul ucrainean pe site-urile sau profilurile de pe rețelele de socializare, lucru care a devenit o expresie comună de solidaritate de când Ucraina a fost invadată pe 24 februarie.
„NU adăugați steagul ucrainean la conturile personale sau oficiale de rețele sociale sau site-urile web”, se spunea în e-mail.
Politica de comunicare a fost explicată în e-mail ca o modalitate de a evita „riscul reputației”.
„Acesta este o reamintire importantă că noi, în calitate de funcționari publici internaționali, avem responsabilitatea de a fi imparțiali”, se arată în e-mail. „Există o posibilitate serioasă de risc reputațional care a fost semnalată recent de înalți oficiali.”
Politica lingvistică a alimentat îngrijorarea că organizația merge prea departe pentru a evita ofensarea Rusiei, un stat membru puternic care deține unul dintre cele cinci locuri permanente în Consiliul de Securitate al ONU .
„Destul de clar, acesta nu este orice război, ci un război ilegal de agresiune, care ar trebui condamnat de la înălțime de către toți membrii ONU și ONU însuși”, a declarat TD Neale Richmond, purtătorul de cuvânt al Fine Gael pentru Afaceri Europene.
„Adevărul este doar pentru că Rusia este o țară mare care are un rol esențial în ONU, ea influențează politica într-o direcție care este pur și simplu falsă”.
Oficialii ruși nu folosesc cuvântul „invazie”: termenul preferat de Kremlin este „operațiune militară specială”, iar regimul lui Vladimir Putin a depus eforturi pentru a impune această formulă pe plan intern.
La două zile după ce Rusia și-a lansat ofensiva, autoritatea de reglementare a mass-media Roskomnadzor a ordonat instituțiilor locale de știri să șteargă reportajele care foloseau cuvintele „asalt”, „invazie” sau „declarație de război” în caz contrar riscă să fie amendate sau blocate.
Aceasta a fost urmată de o nouă lege care impune pedepse de închisoare de până la 15 ani pentru oricine răspândește știri considerate a fi „false”, arestarea a mii de persoane care au protestat împotriva războiului, închiderea a două radiodifuziuni locale independente și blocarea de site-uri media internaționale, inclusiv BBC și Deutsche Welle.
Uniunea Sovietică a fost membru fondator al Națiunilor Unite atunci când a fost înființată cu scopul de a preveni războaiele viitoare în urma celui de-al Doilea Război Mondial, iar Federația Rusă și-a moștenit sediul și calitatea de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU (CSNU) atunci când blocul sovietic a fost dizolvat în 1991.
O rezoluție care cere retragerea Rusiei a fost adoptată ulterior cu o majoritate covârșitoare de către Adunarea Generală a ONU, formată din 193 de membri, lucru care este semnificativ din punct de vedere politic, dar, spre deosebire de rezoluțiile CSNU, nu pot fi obligatorii din punct de vedere juridic.
ONU nu a răspuns imediat unei cereri de comentarii.
