Este oficial. Aşa cum a promis, premierul Marii Britanii, Theresa May, a semnat scrisoarea oficială care va fi prezentată miercuri la Bruxelles pentru a marca declanșarea de către Regatul Unit a procesului de ieșire din Uniunea Europeană, supranumit BREXIT. Ambasadorul Marii Britanii la Uniunea Europeană, Tim Barrow, i-a înmânat personal, miercuri după-amiază, președintelui Consiliului European, Donald Tusk, scrisoarea de notificare privind declanșarea Brexit-ului, relatează agențiile internaționale de presă.
Uniunea Europeană se află în criză. Este cea mai gravă de la înfiinţarea ei, în urmă cu 60 de ani? Pare astfel pentru mulţi, chiar dacă în anii '80, criza a durat un deceniu. Nimic nu simbolizează mai bine actuala criză a Uniunii Europene decât Brexit. O ţară părăseşte Uniunea, pentru că aceasta este dorinţa poporului. Nimeni nu şi-ar fi putut imagina aşa ceva. De când a devenit oficial - şi aici se vede profunzimea crizei - îndoielile în rândul europenilor sunt mai evidente, comentează Deutsche Welle.
Fotografia oficială, cu momentul semnării documentului, a fost difuzată marţi, la ora 21:00 GMT, de biroul premierului britanic. Acest gest marchează începutul unei perioade de negocieri de doi ani care se va termina cu încetarea statutului de membru UE.
Scrisoarea, semnată în temeiul articolului 50 al Tratatului de Lisabona din 2009, va fi înmânată în cursul zilei de miercuri, în jurul orelor 13:30 la Bruxelles președintelui Consiliului European, Donald Tusk.
Premierul May urmează să țină o alocuțiune în Camera Comunelor a Parlamentului de la Londra în care va face un apel la unitatea Regatului și va promite să reprezinte toți locuitorii țării, inclusiv cetățenii UE din Marea Britanie al căror statut este încă incert.
Peste exact o lună, la 29 aprilie, liderii UE fără Marea Britanie reuniți la un summit vor da un mandat de negocieri Comisiei Europene.
Negocierile vor începe în mai-iunie 2017 și data țintă de încheiere ar fi octombrie 2018. După încheierea negocierilor până în martie 2019 acordul dintre Marea Britanie și UE va fi supus ratificării parlamentului britanic, Consiliului European și Parlamentului European.
La 29 martie 2019 va înceta statutul de membru UE al Marii Britanii cu excepția cazului în care cei 27 de membri UE decid cu unanimitate prelungirea negocierilor.
Cei mai mulți observatori consideră că perioada de doi ani este foarte scurtă pentru ceea ce se anunță a fi probabil cele mai complicate negocieri din istoria omenirii. Un ministru britanic asemuia aceste negocieri unei partide de șah tridimensional care se joacă legat la ochi.
Scoţia ar putea organiza un al doilea referendum asupra independenței de Marea Britanie. Parlamentul a aprobat consultarea populaţiei între toamna anului viitor şi primăvara lui 2019. Aproape imediat, Londra a exclus orice fel de discuții pe marginea acestui subiect.
Guvernul de la Londra a refuzat clar orice negocieri, spunând că ar fi nedrept să facă acest lucru înainte de a şti viitorul relaţiei cu Europa.
În 2014, scoţienii au respins independenţa prin referendum cu 55% la 45%, dar, afirmă prim-ministrul Nicola Sturgeon, votul pentru Brexit a schimbat fundamental situaţia, iar scoţienii ar trebui consultaţi din nou în această chestiune.
UPDATE
Lira sterlină s-a depreciat miercuri în cursul tranzacțiilor derulate pe piețele asiatice, pe măsură ce investitorii se pregătesc pentru doi ani de negocieri la finalul cărora Marea Britanie va ieși din Uniunea Europeană, informează Bloomberg.
Moneda britanică s-a depreciat cu 0,6% până la 1,2377 dolari pentru o liră și a fost cel mai slab performer din rândul monedelor din G10.
UPDATE
Publicația europeană Politico scrie despre tristețea diplomatului britanic John Kerr, nimeni altul decât unul dintre autorii textului din Tratatul European, care stabileşte procedura de ieşire din Uniune. Diplomatul spune că nu şi-a imaginat că tocmai ţara sa va fi prima care îl va folosi, scrie rfi.ro.
John Kerr a pregătit textul în calitate de secretar general al Convenţiei Europene, însărcinată să pună la punct Tratatul Constituţional, în 2002 şi 2003. Apoi, unele dintre prevederi s-au regăsit în ceea ce avea să fie Tratatul de la Lisabona din 2009.
În acea perioadă, principalul motiv de îngrijorare era ascensiunea liderului austriac de extremă-dreapta Joerg Haider, dar și faptul că unii membri din sudul blocului comunitar se întorseseră la democraţie de-abia în deceniile recente.
Kerr şi-a imaginat că procedura de ieşire ar fi putut fi declanşată în caz că un lider autoritar ar fi preluat puterea într-o ţară membră, iar UE ar suspenda dreptul la vot al acelei ţări.
Și tot Politico atrage atenția că Parlamentul European ar putea juca rolul ”polițistului rău” în procesul de negociere. Și aceasta, chiar dacă Parlamentul nu va fi parte directă în negocieri. Totuși, deputații europeni vor trebui să consimtă la acordul de părăsire a Uniunii, având putere de veto.
Mai mult, deputații europeni pot emite rezoluții fără caracter obligatoriu „cu privire la stadiul negocierilor“, prin care vor putea să facă presiuni asupra Comisiei și guvernelor UE.
