Comisia Europeană urmează să adopte miercuri Cartea Albă privind viitorul Uniunii Europene, în vederea celei de-a 60-a aniversări a Tratatului de la Roma, care va fi marcată la 25 martie de cei 27 membri ai UE, pe fondul ruperii Marii Britanii de UE, Brexit. Şefilor de state şi de Guverne le vor fi propuse mai multe scenarii care să împace şi capra unităţii, şi varza eficienţei, comentează lopinion.fr.
Şeful Comisiei Europene are în plan să construiască o Uniune Europeană cu două viteze, adică formată din ţări cu grade diferite de integrare, în contextul Brexit. Planul lui îşi propune să se asigure că în UE va exista unitate după ce Marea Britanie va declanşa procedurile de separare, ceea ce se va întâmpla deja de la jumătatea lui martie. Separare care, după cum se tem unii, ar putea duce la o destrămare a Uniunii.
Planul preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, de construire a unei Uniuni Europene cu grade diferite de integrare are rolul consolidării unităţii, creând şi modalităţi "alternative" de cooperare, fiind un semnal privind nemulţumirea faţă de ţări estice (inclusiv România - n.r), afirmă surse citate de agenţia Reuters.
Prin crearea a patru-cinci "modalităţi" concrete "spre unitate" sau a unor "direcţii alternative de cooperare la nivelul celor 27 de state", Jean-Claude Juncker vrea să ofere Uniunii Europene post-Brexit opţiuni de luat în considerare la summitul de la Roma, programat pe 25 martie, afirmă, sub protecţia anonimatului, oficiali europeni citaţi de site-ul agenţiei Reuters.
Jean-Claude Juncker a găsit o modalitate de a ieşi din nou în evidenţă, după o serie de zvonuri privind demisia sa, divulgate acum câteva zile de cotidianul italian La Repubblica şi dezminţite imediat de Bruxelles, şi după ce a anunţat el însuşi că nu va candida pentru un al doilea mandat în fruntea Comisiei Europene, comentează site-ul lopinion.fr. Iar Juncker vrea acum accelerarea calendarului Cărţii Albe privind viitorul UE. Şi a decis convocarea unei reuniuni extraordinare a Colegiului comisarilor europeni pentru marţi la ora 17:00, deschizând astfel calea către adoptarea documentului chiar de a doua zi, mai scrie sursa citată.
"Un document care nu va fi consacrat doar Uniunii economice şi monetare şi care va desena un bilanţ al evoluţiilor din 1957 până în prezent şi va expune provocările cu care se confruntă în prezent Europa şi va propune mai multe scenarii pentru a le răspunde acestora", scrie lopiniom.fr.
Juncker ar vrea să primească răspunsuri până la toamnă, când se va şti cu certitudine care sunt direcţiile politice în Olanda, Franţa şi Germania, unde anul acesta vor avea loc alegeri.
"O Europă cu mai multe viteze este deja un lucru existent. Nu are nimeni o problemă cu acest lucru", a declarat un oficial UE de rang înalt, explicând că zona euro este un exemplu în acest sens. "Deci, de ce se adoptă acum un astfel de registru discursiv? Sunt iritaţi de ţări estice ... Este o tendinţă spre separare", a adăugat el.
Semnalul este evident adresat ţărilor estice.
Ungaria şi Polonia au iritat serios UE, prin sfidarea regulilor privind democraţia şi respingând solicitările de a prelua solicitanţi de azil, în timp ce Germania a preluat peste un milion de migranţi, reaminteşte Reuters.
Preşedintele Franţei, Francois Hollande, a acuzat, la rândul său, est-europenii că tratează Uniunea drept o cutie cu bani cash. Cu Brexit bătând la uşa UE, unii diplomaţi occidentali văd în politica actuală o serie de presiuni din partea Parisului şi a Berlinului în vederea tăierii unora dintre subvenţii, adaugă sursa citată.
Oficialii de la Bruxelles au refuzat să ofere detalii concrete despre propunerea lui Juncker, dar susţin că probabil aceasta nu va cuprinde schimbări instituţionale majore sau amendarea tratatelor Uniunii.
Însă oficialii citaţi de Reuters au spus că se doreşte crearea a patru-cinci modalităţi spre unitate, iar o altă variantă ar fi crearea unor direcţii aternative de cooperare la nivelul celor 27 de state membre.
