Ziua 374 în tabăra climatică din Augsburg. Vânt, ploaie în reprize, frig, 14 grade în amiaza mare în iulie. Nu-i de mirare că piața centrală din fața primăriei e pustie.
„E bine. Să vezi cum e la minus 19“, se aude o voce blândă. De mai bine de un an, un grup de tineri și-a instalat cortul în Rathausplatz (Piața Primăriei) din Augsburg, între clădirea primăriei și impozantul turn Perlach (70 metri), în așa-numita Piață de pește (Fischmarkt).
Au și pagină de Net, ca să le fie cunoscut mesajul și dincolo de tabără. Acolo, ilustrația centrală e o fotografie hibernală a taberei, pentru ca impactul vizual să fie mai puternic.
„Au trecut mai bine de cinci ani de la Acordul Climatic de la Paris și noi suntem încă departe de o politică menită să asigure atingerea obiectelor impuse, în special menținerea încălzirii globale sub 1,5 grade“, spun organizatorii.
Ei și-au instalat corturile la 1 iulie 2020, cu doar trei zile înaintea unui acord istoric în Parlamentul german. “La 3 iulie 2020 urma să treacă o lege prin care efectiv urma să subvenționăm în mod artificial producția de cărbune din bani publici până în 2038. Experții erau de acord la unison că legea bloca orice șansă a Germaniei de a-și atinge obiectivele climatice impuse de Acordul de la Paris”, spun protestatarii.
Think global, act local
Protestul lor este îndreptat însă împotriva autorităților locale din Augsburg, după modelul “Think global - act local” (Gândește global - acționează local). Concret, coaliția de guvernământ CSU-Die Grunen din Augsburg a adoptat un program de guvernare care prevede degajarea a de trei ori mai mult CO2 decât limita care i se impune orașului.
Protestatarii și-au setat patru obiective de atins, dintre care unul s-a și realizat. La 25 ianuarie 2021, consiliul local Augsburg a decis că de la 1.1.2021 până la finalul anului, orașul va putea emite maximum 9,7 milioane de tone de CO2, asta în condițiile în care în 2020, emisiile de CO2 au depășit 34 de milioane de tone. Un succes pentru protestatari în plină iarnă, care i-a motivat să rămână pe poziții.
Fără energie din cărbune din 2023
Orașul este alimentat cu energie electrică provenită din centralele pe cărbune. “O catastrofă climatică”, avertizează protestatarii. “Orașul este direct responsabil pentru toate satele care dispar în Germania pentru ca RWE să exploateze cărbune. Ieșirea este foarte simplă. Contractele cu furnizorii expiră în 2023, astfel că se poate trece pe energie din surse regenerabile fără niciun fel de costuri de infrastructură în prima fază. Apoi ar fi nevoie de patru milioane de euro anual. Orașul are acțiuni la Erdgas Schwaben, le-ar putea valorifica și finanța această tranziție”.
Activiștii de mediu vorbesc despre lucruri care în România nu ar interesa pe aproape nimeni, în schimb au un ecou și impact puternic în rândul comunității locale, dar și la nivel național. În doar câteva săptămâni au apărut astfel de tabere climatice în orașe precum Bielefeld, Dresda, Erfurt, Halle, Hamburg, Hanovra, Karlsruhe, Nurnberg, Passau, Ravensburg sau Ulm.
Tranziția în transporturi
Pentru atingerea obiectivelor climatice, protestatarii cer ca orașul să devină “al bicicletelor”. A existat un proiect în acest sens în 2012, ce urma a fi finalizat în 2020, însă nu s-a ales nimic de acesta. “Nu poți să spui tu, administrație, că te lupți pentru combaterea fenomenelor climatice, când tu majorezi prețul biletelor la transportul public, sector aproape complet neutru din punct de vedere climatic, dar unde rețeaua este deficitară. Nu poți să le ceri oamenilor să renunțe la mașină. E nevoie de o transformare a sistemului și nu a climei, astfel încât să avem o viață bună, fericită, egală din punct de vedere social și corectă din punct de vedere climatic”, spun cei din KlimaKamp.
Evident că primul pas al autorităților locale a fost să ia toate măsurile posibile pentru îndepărtarea taberei climatice de pe domeniul public. Cele două părți au ajuns în instanță. Justiția din Augsburg a dat câștig de cauză protestatorilor, invocând faptul că dreptul la adunare publică este garantat de Constituție. Orașul Augsburg a făcut recurs la Munchen. Tabăra a rămas.
“Orașul nu neglijează în niciun fel problemele climatice, însă justiția trebuie să se pronunțe dacă putem să campăm pe domeniul public pe termen nedeterminat. Avem de-a face cu un precedent periculos”, a subliniat primarul general Eva Weber (CSU)
KlimaCamp este deja parte a imaginii orașului Augsburg. Localnicii s-au obișnuit cu ea. “Sunt pașnici, protestează în liniște, nu fac scandal, nu se consumă alcool. Au diverse workshop-uri, se pictează, se mai aude muzică din când în când”, spun câțiva trecători.
Singurul moment mai tensionat a fost o intervenție a pompierilor când câțiva localnici s-au cățărat pe clădirea primăriei pentru a afișa un banner la unul dintre balcoane.
Rămân doar până la alegeri?
Verzii (Die Grunen) par principalii perdanți de pe urma instalării taberei, fiindcă politica lor nu mai este considerată suficient de agresivă din punct de vedere climatic.
Unul dintre liderii KlimaCamp, Alexander Mai (24 de ani), activist de mediu în cadrul mișcării Fridays-for-Future, a fost nominalizat de Partidul Ecologist (ODP), drept candidat direct pe lista pentru Parlamentul German, unde ar urma să reprezinte tocmai interesele celor din Augsburg.
“Următoarele alegeri parlamentare sunt decisive pentru climă, fiindcă apasă tot mai greu obiectivul reducerii emisiilor CO2. Următorul guvern va fi ultimul care va mai avea șansa de a interveni. Spre deosebire de Verzi, ODP vrea o politică de mediu corectă din punct de vedere social, deci nu pe spinarea celor săraci și nu cu povești legate de infinita creștere economică. Sunt independent, candidez pentru ODP, dar nu o să mă înscriu în partid”, a declarat studentul la matematică.
