Mai avem mult până să ajungem la o societate a egalității între femei și bărbați, dacă este să ne referim la Europa. Indicele actualizat al egalității de gen arată că facem progrese în acest sens, dar într-un ritm foarte lent.
Scorul Uniunii Europene este cu doar patru puncte mai mare decât în urmă cu 10 ani, mai precis 66,2 din 100, potrivit Indicelui Egalității de Gen 2017 dat publicității de Institutul pentru Egalitate de Gen (EIGE).
Țara cu cele mai bune rezultate este Suedia, cu un scor de 82,6, iar Grecia se clasează ultima, cu doar 50 de puncte. România nu stă cu mult mai bine decât Grecia, înregistrând numai 52,4 puncte.
Cel mai mult a avansat Italia, care a făcut progrese mari și a câștigat 12,9 puncte, ajungând astfel pe locul 14 în clasament.
„Avansăm cu viteza melcului. Mai avem încă mult până la realizarea unei societăți a egalității între femei și bărbați; se pot aduce îmbunătățiri în toate țările din Uniunea Europeană. În unele domenii, decalajele sunt chiar mai mari decât erau în urmă cu zece ani. Indicele egalității de gen elaborat de noi arată în mod clar dacă politicile guvernamentale se potrivesc cu nevoile specifice ale femeilor și bărbaților și dacă acestea sunt eficiente sau nu”, a afirmat Virginija Langbakk, directoarea Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE).
„Noile rezultate ale Indicelui egalității de gen arată că în toate domeniile vieții predomină inegalitatea. Europa are așadar obligația de a acționa. Anul acesta voi propune măsuri suplimentare care să acorde putere femeilor și să le garanteze remunerație egală pentru pentru muncă de valoare egală. Egalitatea nu înseamnă că femeile trebuie să se asemene mai mult cu bărbații, ci înseamnă crearea unui mediu în care ambele sexe să beneficieze de aceleași opțiuni și să participe pe deplin la viața socială, profesională și familială”, a spus Věra Jourová, comisar pentru justiție, consumatori și egalitate de gen.
Cel mai mare progres înregistrat pentru egalitatea de gen în ultimii zece ani este în domeniul luării de decizii, cu precădere în sectorul privat.
Acest lucru demonstrează că presiunea publică și politică poate da rezultate și că a reușit să producă schimbări în consiliile de administrație ale companiilor private.
Deși a crescut cu aproape 10 puncte în ultimul deceniu, ajungând la 48,5, egalitatea de gen în luarea deciziilor are încă scorul cel mai mic.
Acest fapt reflectă reprezentarea inegală a femeilor și a bărbaților în politică și se remarcă un deficit democratic în guvernare la nivelul întregii UE.
Anul acesta, Indicele egalității de gen prezintă o imagine nouă și mai cuprinzătoare a puterii. Pe lângă procesul decizional politic și economic, rezultatele arată cine conduce în mass media, cercetare și sport.
În mass media există în mod clar mai multe femei care studiază jurnalismul (două treimi dintre absolvenți), dar puține care ajung în funcții de conducere.
Decidenții din mass media sunt în mare parte bărbați (22 % dintre președinții consiliilor de administrație ale serviciilor publice de radiodifuziune din UE sunt femei).
În domeniul finanțării pentru cercetare, femeile reprezintă mai puțin de o treime (27 %) dintre directorii organizațiilor de finanțare a cercetării.
Situația este și mai sumbră în domeniu lsporturilor, dat fiind că femeile dețin doar 14 % din funcțiile importante în federațiile sportive de pe teritoriul UE.
Anul acesta, Indicele egalității de gen prezintă o imagine nouă și mai cuprinzătoare a puterii. Pe lângă procesul decizional politic și economic, rezultatele arată cine conduce în mass media, cercetare și sport.
În mass media există în mod clar mai multe femei care studiază jurnalismul (două treimi dintre absolvenți), dar puține care ajung în funcții de conducere.
Decidenții din mass media sunt în mare parte bărbați (22 % dintre președinții consiliilor de administrație ale serviciilor publice de radiodifuziune din UE sunt femei).
În domeniul finanțării pentru cercetare, femeile reprezintă mai puțin de o treime (27 %) dintre directorii organizațiilor de finanțare a cercetării.
Situația este și mai sumbră în domeniu lsporturilor, dat fiind că femeile dețin doar 14 % din funcțiile importante în federațiile sportive de pe teritoriul UE.
În 12 țări se înregistrează regrese când vine vorba de modul în care femeile și bărbații utilizează timpul pe care îl au la dispoziție.
Doar un bărbat din trei se implică zilnic în activități casnice sau gătit, comparativ cu aproape toate femeile (79 %). Bărbații au de asemenea mai mult timp pentru activități sportive, culturale și recreative.
Femeile imigrante duc o povară îndeobi de grea în ceea ce privește îngrijirea membrilor familiei, comparativ cu femeile născute în UE (46 % și, respectiv, 38 %).
Pentru prima dată, această ediție a indicelui arată decalajele dintre diferite grupuri de femei și bărbați. În funcție de vârsta, educația, țara de origine, handicapul sau statusul familial al unei persoane, viața sa poate fi complet diferită de cea a restului populației.
De exemplu, persoanele imigrante sunt de două ori mai expuse riscului de sărăcie decât femeile și bărbații născuți în UE. Tinerii bărbați au un nivel educațional mai scăzut decât femeile de aceeași vârstă, iar pentru mamele singure, accesul la serviciile medicale și stomatologice este mai dificil decât pentru cuplurile cu copii.
