În momentul în care mama ta nu reușește să se întrețină singură din salariul sau pensia ei, când sora ta se confruntă cu aceleași probleme și riscuri, când soția ta întâmpină mari probleme în a-și găsi un loc de muncă, deși absolvit facultatea cu notă mare, iar când te gândesti că ai și 1-2 de fetițe de întreținut, care se vor confrunta fix cu aceleași probleme, cel târziu atunci trebuie să îți pui întrebarea: nu cumva trăim într-o societate bolnavă, în care stereotipiile și lipsa egalității de gen pun în pericol viețile a milioane de oameni?
Toate acestea se întâmplă în conditiile în care este dovedit statistic că femeile sunt mai bine pregătite profesional, îndeplinesc mai multe sarcini în viața privată și profesională, și tot primesc salarii mai mici decât bărbații. Pentru a modifica ceva este nevoie de o schimbare de mentalitate la nivelul societății, apoi de bunăvoință sau disperare, dar și de o analiză corectă a datelor, urmată de măsuri guvernamentale clare, eficiente și implementate rapid.
Nu este doar o problemă specifică României, ci foarte răspândită la nivel european și mondial. Îngrijorător este că un raport al Institutului European pentru Egalitate de Gen (EIGE) ne plasează pe ultimul loc în UE-28 la femei angajate în domeniul tehnologiei și științei (18%). Ne devansează cu puțin Grecia (20%), Spania (23%) și Bulgaria (25%). La polul opus se află țările dezvoltate: Luxemburg (52%), Suedia (44%), Danemarca (40%), Finlanda, Germania Olanda, Marea Britanie, Belgia, Austria, Franța (toate peste 35%). Media UE-28 este însă doar la 33%.
Absurdul situației este că România ocupă locul 1 în UE la numărul de absolvente de facultăți cu profil STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică) cu 42% în perioada 2013-2015, fiind urmată de Estonia și Polonia cu 39%.
Statitisticile arată că până în 2025 cererea pe piața muncii pentru absolvenții STEM va crește cu 8%. În 2015, cu 42%, România a ocupat locul secund la numărul de angajate în zona ICT (Informatică și Tehnologia Comunicării), fiind devansată doar de Lituania (45%).
Tocmai de aceea, experții EIGE atrag atenția că numărul fetelor care urmează cursurile unei facultăți de inginerie rămân în continuare sub cererea existentă pe piață, ceea ce va afecta procesul economic din țările membre UE. Ultimele date statistice arată că, în 2013, 33% (20% femei) dintre absolvenții din UE proveneau de la facultățile de economie, drept și științe sociale.
16% (4% femei) urmaseră cursurile unei facultăți de inginerie, manufacturare sau construcții. 13% (10% femei) proveneau de pe băncile facultății de medicină și arii conexe. 12% (8% femei) urmaseră facultatea de artă sau științe umane, iar 11% (4% femei) absolviseră facultăți de matematică, informatică, chimie sau fizică.
Deși medicina este considerată ca fiind o zonă de activitate dominată de femei, România ocupă locul 7 în UE cu 25% absolvenți bărbați, fiind devansată de Franța (26), Italia (27%), Bulgaria, Malta (28%), Danemarca (29%) și Luxemburg (33%). Experții EIGE scot în evidență că raportul absolvenților STEM nu s-a modificat în ultimii 10 ani: 36-39% bărbați, 12-13% femei. Raportul pe sexe în principalele șase ramuri STEM arată astfel: științele vieții 38% bărbați-62% femei, știința fizicii 56% bărbați-44% femei, matematică și statistică 49-51, informatică 82-18, inginerie 81-19, manufacturare și procesare 52-48.
Dintre absolventele de studii superioare din UE, la finalul anului 2014, doar 61% aveau un loc de muncă, 7% erau șomere și 32% inactive profesional. În cazul absolventelor STEM, 76% erau angajate, 8% șomere și doar 16% inactive.
Concluziile experților EIGE sunt cât se poate de clare: stereotipiile, normele sociale și practicile culturale reprezintă o barieră în participarea femeilor în zona STEM, atât la nivel educațional, cât și profesional. La acestea se adaugă imaginea negativă a STEM, politicile sociale, faptul că zona STEM nu este considerată adecvată pentru familiști. Contribuie și istoria personală și lipsa de modele feminine într-o cultură dominată de bărbați.
Nu trebuie omis nici faptul că recrutarea, evaluarea și promovarea se face pe considerente subiective, în conditți de acces limitat al femeilor la rețele, informații, finanțare, sprijin instituțional, recunoaștere legislativă și proceduri de evaluare. Minoritatea femeilor din zona STEM are un nivel superior de educație decât cea a bărbaților din domeniu. 76% dintre angajatele part-time sunt în joburi dominate de femei.
“Segregarea pe bază de sex în educație și piața muncii este asociată cu crearea și perpetuarea inegalității de gen în și în afara pieței muncii. Segregarea diminuează opțiunile de angajare și reîntărește stereotipiile pe bază de gen. Obiectivul politicilor pentru atingerea egalității de gen nu trebuie să fie neapărat o omogenizare a pieței muncii pe bază de gen, deși munca depusă trebuie apreciată și remunerată în mod egal.
Inegalitatea de gen diminează oportunitățile economice ale femeilor și afectează întreaga economia a UE, provocând un scurt-circuit în atingerea unei creșteri inclusive și sustenabile. Pentru a atinge această creștere, UE trebuie să îmbunătățească măsurile existente și să introducă noi măsuri pentru atingerea egalității de gen”, este concluzia experților EIGE.
