Marți, 22 iulie a avut loc lansarea sondajului „Percepția populației cu privire la regimul comunist. Reperele nostalgiei”, realizat de INSCOP Research, realizat la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Sondajul, care pretinde ca oferă o radiografie a felului în care românii se raportează la perioada comunistă, a stârnit valuri de îngrijorare în spațiul public. Politicieni, analiști și ONG-uri au tras semnale de alarmă privind „nostalgia comunistă”, iar președintele Nicușor Dan a reacționat acuzând manipularea, lipsa educației civice și propaganda pro-comunistă.
Dar cât de valid este, în realitate, acest sondaj? Și câtă rigoare științifică stă în spatele concluziilor prezentate?
Sondajul prezentat de INSCOP și IICCMER pe 22 iulie 2025, care arată că 66,2% dintre români îl consideră pe Nicolae Ceaușescu un „lider bun”, a stârnit ample reacții. Politicieni, analiști și instituții au tras semnale de alarmă privind fragilitatea memoriei colective și pericolele dezinformării. Presedintele Nicusor Dan a reactionat pe X, punând rezultatul sondajului pe seama manipulării, nostalgiei și lipsei de educație civică.
Dincolo de cifrele spectaculoase, ceea ce se conturează este o cercetare marcată de întrebări părtinitoare, interpretări ideologice și concluzii forțate. Este un caz tipic despre cum poți crea percepții alarmiste pornind de la o premisă metodologică greșită.
Întrebări părtinitoare, concluzii alarmiste
Întrebarea adresată în sondaj: „Din câte cunoașteți sau ați auzit, Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun sau un lider rău pentru România?” este părtinitoare prin însăși construcția sa. Termeni încărcați afectiv precum „bun” și „rău” nu au loc într-o cercetare serioasă despre percepțiile istorice. Acești termeni simplifică realități complexe și forțează respondenții să aleagă între două etichete absolute, într-un context în care realitatea regimului Ceaușescu este profund contradictorie: represiune și industrializare, frică și ordine, foamete și stabilitate.Un respondent care, de exemplu, asociază epoca Ceaușescu cu stabilitatea locului de muncă, dar și cu lipsa libertății, nu are unde să se regăsească.
O formulare responsabilă ar fi fost: „Cum ați descrie conducerea lui Nicolae Ceaușescu?” cu opțiuni variate — „eficientă”, „autoritară”, „mixtă”, „nu știu” - care să permită exprimarea unei opinii nuanțate.
Raportul prezintă separat percepții despre sărăcie, libertate, corupție, siguranță, dar nu le corelează cu întrebarea despre Ceaușescu. Astfel, aflăm paradoxuri: majoritatea recunosc că nu aveau libertate în comunism, dar mulți cred că „se trăia mai bine”.
Aceste contradicții nu sunt neapărat dovada unei memorii confuze, ci pot semnala ceva mult mai simplu: că viața de zi cu zi a românilor de azi e atât de frustrantă, încât chiar și regimul Ceaușescu, cu toate crimele și lipsurile sale, pare o variantă preferabilă.
Manipulare prin absența alternativei
Sondajul mai întreabă dacă „se trăia mai bine în comunism sau în prezent”. Aparent o întrebare legitimă, dar complet lipsită de obiectivitate. Nu se oferă criterii de comparație (venit real? siguranță personală? acces la servicii?) și nu se clarifică dacă este vorba de experiență personală sau impresii indirecte. Astfel, răspunsul devine proiecție, nu măsurare. Iar raportul îl transformă într-un „adevăr statistic”.
Mai mult, întrebările privind sursele de informare despre comunism sunt și ele revelatoare. Cele mai citate: experiența directă (35%) și poveștile de familie (14%). Doar 7% spun că s-au informat din cărți, presă sau școală. Dar memoriile personale pot idealiza trecutul, iar formatul chestionarului nu compensează prin întrebări verificabile sau testate. Așadar, rezultatele sondajului reflectă în primul rând o memorie populară informală, iar INSCOP o transformă în adevăr sociologic generalizat.
Chiar și cu formularea părtinitoare, rezultatele exprimă o realitate pe care politicienii si mass-media nu vor să o recunoască: regimul democratic actual nu a reușit să livreze bunăstare, echitate și ordine. Potrivit comunicatului INSCOP, cele mai frecvente asocieri pozitive cu perioada comunistă sunt „ordine, locuri de muncă și stabilitate”. Aceste răspunsuri spun mai mult despre eșecul prezentului decât despre mitologia trecutului.
Mă îngrijorează profund rezultatele studiului prezentat astăzi de INSCOP și IICMER.
— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) July 22, 2025
În opinia mea, principalul motiv pentru care tot mai mulți români idealizează comunismul este dezamăgirea profundă față de clasa politică din ultimele trei decenii. Corupția, lipsa de… pic.twitter.com/fz9sCzVqKQ
