Deputata Partidului Naţional (PNL) Adriana Săftoiu este iniţiatoarea unei lăudabile propuneri de modificare a Codului Penal, referitoare la cazurile de violenţă domestică, din păcate foarte numeroase în România.
În mai anul acesta, România era condamnată la CEDO exact pentru un caz de ignorare a violenţei domestice.
Cazul Bălşan contra România, ajuns la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) este unul ilustrativ pentru situaţia din ţara noastră. Reclamanta, doamna Bălşan, susţinea că, în ciuda numeroaselor plângeri depuse, autorităţile române nu au protejat-o în faţa comportamentului violent al soţului ei şi nu l-au făcut pe acesta să plătească pentru actele sale de violenţă.
Dat fiind că CEDO a constatat încălcarea mai multor articole al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului, România a fost condamnată să plătească 9.800 de euro despăgubiri morale doamnei Bălşan, după ce autoritățile române nu i-au tras la răspundere soţul care a atacat-o de opt ori.
Mai mult, Curtea a notat în hotărâre că autoritățile chiar au acuzat victima că a provocat agresorul, nu au emis ordinele de protecție solicitate de ea și i-au refuzat cererea pentru un avocat din oficiu.
Propunerea Adrianei Săftoiu merge la esenţa problemei.
În cazul în care un membru al familiei este victima unui abuz din partea partenerului de viață, acţiunea penală poate fi pusă în mişcare şi din oficiu, se arată în propunerea înaintată de deputata liberală. Mai mult decât atât, împăcarea nu va înlătura răspunderea penală pentru făptuitor, care va trebui să răspundă în continuare pentru fapta sa.
„Așa cred că este corect și am inițiat propunerea de modificare a Codului Penal în acest sens”, mărturiseşte deputata în pagina sa de Facebook.
Violența împotriva femeilor este cea mai răspândită formă de încălcare a drepturilor omului din toate timpurile și o formă de discriminare care are drept finalitate rănirea și prejudicierea economică, psihică, sexuală și fizică a femeilor. La această concluzie au ajuns experții Institutului European pentru Egalitate de Gen (EIGE).
“În România, 30% dintre femei au fost supuse unor forme de violență. EIGE estimează că violența domestică din România cauzează anual prejudicii de 4,3 miliarde de euro”, au dezvăluit experții.
Conform unui sondaj realizat de agenția UE pentru drepturi fundamentale în 2014, 30% dintre femeile din România au fost victime ale violenței sexuale și/sau fizice, însă doar 23% dintre acestea au raportat incidentul la poliție. Numai 8% dintre femeile din România au depus plângere că sunt urmărite, iar 32% că au fost hărțuite sexual.
”Din numărul imens de victime ale violenţei în familie, într-un an se emit puţin peste 1.000 de ordine de restricţie ceea ce reprezintă o parte infimă din numărul total de cazuri. Ordinul de restricţie ajută victimele violenţei domestice, dar nu le poate salva în orice circumstanţă. Victima este adesea atacată din nou şi, din nefericire, poate fi vătămată corporal grav sau chiar ucisă. În astfel de cazuri, Ordinul de restricţie se dovedeşte insuficient”, spune Adriana Săftoiu, citată de libertatea.ro.
Potrivit acesteia, statul are obligaţia pozitivă de a-şi proteja cetăţenii şi de ale apăra drepturile, inclusiv dreptul la viaţă şi dreptul la integritate psihică şi corporală.
Modificarea Codului Penal se impune, potrivit Adrianei Săftoiu, pentru că legislaţia românească menţine o portiţă prin care autorul faptelor penale poate să fie complet exonerat de răspunderea penală pentru faptele sale. Asta pentru că Articolul 199 din Codul Penal prevede că “împăcarea înlătură răspunderea penală”.
Deputatul PNL precizează că, adesea, asupra victimei pot fi exercitate presiuni pentru a o face să îşi retragă plângerea, ceea ce pe de o parte îi permite agresorului să scape de răspundere penală, iar pe de alta, reprezintă o invitaţie de a continua să exercite acte de violenţă şi să îşi intimideze victima astfel încât aceasta să renunţe să mai depună plângere ori să şi-o retragă pe cea înaintată deja. Astfel, prin propunerea legislativă, alineatul (2) al art. 199, se modifică şi va avea următorul cuprins: ”în cazul infracţiunilor prevăzute în art. 193 şi art. 196 săvârşite asupra unui membru de familie, acţiunea penală poate fi pusă în mişcare şi din oficiu. Împăcarea nu înlătură răspunderea penală”, scrie sursa citată.
“Când este posibil să elaborăm estimări ale costurilor violente pe bază de sex în Uniunea Europeană, acestea sunt subestimate. Impactul asupra economiei și a societății este uriaș. Costurile nu sunt suportate doar individual, ci și de întreaga societate. Violența dăunează economiei, iar rănile suferite înseamnă perioade de inactivitate profesională. Asta drenează resursele din serviciile susținute din fonduri publice sau colective”, notează, la rândul lor, experții EIGE..
Ei atrag atenția că se poate cuantifica cu exactitate timpul în care victima a lipsit de la locul de muncă, resursele financiare pierdute de ea, de angajator, dar și de stat. “Violența duce chiar la pierderea locurilor de muncă și a unei productivități scăzute la locul de muncă, ceea ce provoacă o ramificație largă în economie și societate”.
CITIŢI ŞI:
Alba-neagra cu ordinul de protecţie? Ce paşi trebuie urmaţi pentru a scăpa de o persoană agresivă
