O misiune arheologică franco-norvegiană a descoperit vestigii ale unor clădiri creştine din antichitatea târzie în Deşertul de Vest din Egipt, mărturie a unei vieţi monahale în regiune în secolul al V-lea, a anunţat sâmbătă ministerul egiptean al Antichităţilor, relatează AFP, citată de Agerpres.
"Misiunea franco-norvegiană a descoperit în timpul celei de-a treia campanii de săpături în situl Tell Ganoub Kasr al-Agouz, în oaza al-Bahariya, mai multe clădiri construite în bazalt, sculptate în piatră şi cărămidă", potrivit unui comunicat al ministerului.
Acestea din urmă corespund "celor şase sectoare care adăpostesc rămăşiţele a trei biserici, chilii de călugări", ale căror "ziduri poartă desene şi simboluri cu conotaţii copte", a precizat responsabilul pentru antichităţi islamice, copte şi evreieşti, Oussama Talaat, citat în comunicat.
Şeful misiunii, Victor Ghica, profesor la MF Norwegian School of Theology, Religion and Society din Oslo, a adăugat că în 2020 au fost descoperite "19 clădiri şi o biserică sculptată în piatră". Biserica avea "pe pereţi inscripţii religioase" şi biblice "în greacă", ce indicau "natura monahală a vieţii în regiune" şi "prezenţa călugărilor în secolul al V-lea (e.n.)", a precizat specialistul care, potrivit profilului său de pe site-ul facultăţii, a absolvit studiile universitare la Universitatea din Bucureşti.
Izolat în deşert, în sud-vestul Egiptului, departe de aşezările cunoscute din epoca romană, situl frecventat de asceţi creştini a fost ocupat din secolul al IV-lea până în secolul al VIII-lea şi a cunoscut probabil cea mai intensă activitate în jurul secolelor al V-lea şi al VI-lea, conform site-ului Institutului francez de arheologie orientală din Cairo, responsabil de misiune.
Cairo a anunţat în ultimele luni descoperiri arheologice majore şi speră că acestea vor contribui la relansarea turismului, un sector-cheie în Egipt, afectat de pandemia de coronavirus, mai scrie sursa citată.
