Curtea Supremă a Poloniei a validat oficial victoria lui Karol Nawrocki la alegerile prezidențiale desfășurate în luna iunie, în ciuda numeroaselor plângeri privind desfășurarea scrutinului. Decizia a fost luată în contextul unor controverse legate de legalitatea și transparența procesului electoral, iar jurământul noului președinte este programat pentru începutul lunii august. În timp ce autoritățile insistă asupra legitimității alegerilor, unele voci din opoziție și experți continuă să ridice semne de întrebare privind corectitudinea scrutinului, scrie Le Figaro
Alegerile prezidențiale din iunie, câștigate de Karol Nawrocki, au fost contestate prin numeroase plângeri privind desfășurarea scrutinului și prin suspiciuni legate de legitimitatea camerei Curții însărcinate cu examinarea cazului.
Curtea Supremă a Poloniei a anunțat marți că a validat rezultatul alegerilor prezidențiale din luna iunie, câștigate de candidatul naționalist, în pofida numeroaselor contestații. Potrivit Comisiei Electorale, Karol Nawrocki, un istoric susținut de partidul naționalist Dreptate și Justiție (PiS), a obținut 50,89% din voturi în turul al doilea, desfășurat pe 1 iunie, în timp ce rivalul său, Rafal Trzaskowski, susținut de coaliția pro-UE aflată la putere, a obținut cu 369.000 de voturi mai puțin, într-o țară cu 38 de milioane de locuitori.
„Curtea a decis validitatea alegerii lui Karol Tadeusz Nawrocki în funcția de președinte al Republicii Polone”, a anunțat judecătorul Krzysztof Wiak, la finalul unei reuniuni a camerei Curții responsabile de confirmarea validității alegerilor. Curtea a respins numeroasele plângeri legate de desfășurarea scrutinului și a ignorat îndoielile privind legitimitatea camerei însărcinate cu examinarea cazului. „Toate circumstanțele indică în mod clar că Karol Tadeusz Nawrocki a obținut mai multe voturi decât Rafal Kazimierz Trzaskowski în turul al doilea al votului”, a declarat judecătorul din cadrul camerei pentru recursuri extraordinare și afaceri publice a Curții Supreme.
Proceduri „de fațadă”
În pledoaria sa, ministrul justiției, care este și procuror general, a cerut – fără succes – excluderea tuturor judecătorilor din această cameră, înființată de fostul guvern naționalist, și a cărei legitimitate a fost pusă sub semnul întrebării de justiția europeană, de o bună parte a clasei politice, de magistrați și experți.
Ministrul Adam Bodnar a deplâns, de asemenea, faptul că procurorii nu au avut acces la cele aproximativ 56.000 de plângeri depuse și a considerat că acestea ar fi putut fi examinate în cadrul unor proceduri „de fațadă”. El a declarat că nu are „convingerea că toate plângerile au fost analizate” în mod real, acuzând judecătorii de „lipsă de transparență”. Judecătorii nu au împărtășit aceste îngrijorări. Toate îndoielile privind procesul electoral și validarea acestuia au fost catalogate de partidul PiS drept tentative de „furt al alegerilor”.
Conform Constituției, Curtea Supremă trebuie să își dea acordul înainte ca candidatul ales să depună jurământul în fața celor două camere ale Parlamentului, într-o ceremonie programată pentru 6 august. Luni, premierul Donald Tusk a reamintit că fiecare decizie a camerei controversate este acum publicată în Monitorul Oficial cu o mențiune care indică faptul că „hotărârea este afectată intrinsec de o neregularitate juridică”, întrucât această cameră este „nelegal constituită în cadrul Curții Supreme”. Totuși, a recunoscut Donald Tusk, „nu este posibil (...) ca în această chestiune, respectiv recunoașterea validității sau invalidității alegerilor, Curtea Supremă să fie înlocuită de biroul procurorului sau de guvern”.
„Paralizarea Curții Supreme”
Chiar înainte de reuniunea de marți, judecătorii au clasat fără continuare peste 50.000 de plângeri, bazate în special pe modele de plângeri distribuite pe rețelele sociale, denunțate de președinta Curții, Malgorzata Manowska, drept o „operațiune menită (...) să paralizeze Curtea Supremă”. Roman Giertych, deputat din coaliția guvernamentală și autor al unuia dintre modelele de plângeri difuzate online, suspectează că a avut loc o redistribuire a voturilor în favoarea lui Karol Nawrocki și o falsificare a buletinelor de vot.
Împreună cu mai mulți experți, el a cerut numărarea voturilor la nivel național și chiar amânarea ceremoniei de depunere a jurământului prezidențial până la clarificarea neregularităților. Acești experți consideră că statul de drept a fost afectat de reformele introduse de guvernul naționalist anterior și de președintele în exercițiu, Andrzej Duda. Aceste reforme au adus Polonia într-un lung conflict cu Comisia Europeană, conflict atenuat de la venirea la putere, în octombrie 2023, a coaliției pro-europene.
Președintele Parlamentului, Szymon Hołownia, precum și mulți alți membri ai coaliției de guvernare, au respins ferm până acum ideea amânării jurământului prezidențial. Totodată, ministrul Justiției, care este și șeful Parchetului Național, a convocat un grup de procurori însărcinați să analizeze „neregularitățile” în numărarea voturilor.
