Fostul preşedinte egiptean Hosni Mubarak a decedat, la vârsta de 91 de ani, la câteva săptămâni după ce fusese supus unei intervenţii chirugicale, conform unui anunţ făcut marţi de televiziunea de stat, preluat de Reuters şi DPA.
Hosni Mubarak s-a aflat la conducerea Egiptului timp de 30 de ani înainte de a fi alungat de la putere de proteste de masă în 2011.
Încarcerat, el a fost pus în libertate în 2017 după ce a fost achitat de majoritatea acuzaţiilor care i s-au adus.
În aprilie 1972 Nicolae Ceauşescu a inaugurat o lungă serie de vizite la nivel înalt între Bucureşti şi Cairo, potrivit unei documentari realizate de agenţia Rador, citată de romania-actualitati.ro.
România, prin persoana lui Nicolae Ceauşescu, îşi asumase rolul de mijlocitor în conflictul arabo-israelian, iar Egiptul era perceput drept liderul lumii arabe.
Din acest motiv, relaţiile politico-diplomatice dintre cele două state au fost cât se poate de strânse, atât în timpul preşedintelui Sadat, cât şi al succesorului său Hosni Mubarak.
În cei 30 de ani de când se află la putere, Mubarak a vizitat România de zece ori, primele trei dăţi (în aprilie 1977, octombrie 1978 şi martie 1979) în calitate de vicepreşedinte, ulterior (din octombrie 1981, după asasinarea preşedintelui Sadat), ca şef al statului egiptean (ultima dată în aprilie 2001).
Recordul apropierii româno-egiptene pare a se fi stabilit în 1982, când Mubarak a vizitat Bucureştiul de două ori în trei luni (în septembrie şi decembrie).
La rândul lui, Nicolae Ceauşescu a vizitat de mai multe ori Egiptul (octombrie 1983, noiembrie 1987, septembrie 1988).
Paralel cu relaţiile politico-diplomatice, între România şi Egipt a existat până în 1989 şi o strânsă cooperare pe tărâm economic.
Astfel, România a contribuit cu specialişti la construirea unor importante obiective industriale.
De asemenea, exporta maşini, autoturisme, tractoare şi piesele de schimb aferente, îngrăşăminte chimice şi altele.
Din Egipt a importat în special bumbac necesar industriei uşoare româneşti.
