Trustul de presă al MApN: Postacii Kremlinului, mai periculoși decât COVID-19

05 Apr 2020 | scris de A.V.
Trustul de presă al MApN: Postacii Kremlinului, mai periculoși decât COVID-19

Pe site-ul trustului de presă al Ministerul Apărării Naționale , presamil.ro, a fost publicată o analiză potrivit căreia „postacii Kremlinului” au declanșat în România o campanie „furibundă” de dezinformare în perioada stării de urgență.

Redăm textul integral:

Dezinformările Moscovei, mai periculoase decât Covid-19

Minciunile propagandei rusești se regăsesc în idei simple: Putin a luat măsuri, UE se destramă, NATO abandonează, Rusia este ultima salvare! Cam așa sună o parte din aberațiile răspândite de fabricile de fakenews, de sub comanda Kremlinului.Asta, doar pentru a agrava impactul noului tip de coronavirus, a genera panică şi a semăna neîncredere.

Decizia, luată prin Ordonanța Militară nr. 3, de suplimentare a forțelor de ordine cu militari din cadrul Ministerului Apărării Naționale, în contextul decretării stării de urgență provocate de pandemia Covid-19, a dat naștere, și în România, la o campanie furibundă de dezinformare prin mass-media, cu accent pe cele digitale. Noile canale de informare au fost luate cu asalt de postacii Kremlinului.

În acest context, sunt prea puțin mediatizate vocile raționale care explică faptul că Rusia, sub falsul pretext al ajutorării Italiei, este pe punctul de a pune bazele unui cap de pod militar în centrul Mediteranei, cu scopul destabilizării europene și euroatlantice.

Renunțând la canalele obișnuite (de genul Sputnik), care s-au dovedit a fi un eșec răsunător în misiunea de răspândire de fakenews, centrul de dezinformare, cu baza în Sankt Petersburg, a ales țintirea directă a rețelelor sociale, renunțând la intermediarii clasici, vizați deja de serviciile de informații din statele-țintă. Este clar că Federația Rusă a început să execute o campanie agresivă de dezinformare împotriva UE, NATO și, punctual, împotriva unor state din vestul Europei, dar, cu preponderență, împotriva statelor care asigură flancul estic al civilizației occidentale.

Este în curs o semnificativă campanie de dezinformare din partea mass-media de stat ruse şi furnizorilor de ştiri pro-Kremlin cu privire la Covid-19, se precizează într-un document intern al Uniunii Europene, care datează de la mijlocul lunii în curs. Scopul global al dezinformării desfăşurate de Kremlin este de a agrava criza de sănătate din ţările occidentale… în linie cu strategia mai amplă a

Kremlinului de a încerca să submineze societăţile europene, se mai spune în documentul elaborat de Serviciul European de Acţiune Externă.

În ciuda propagandei ruse, distribuită masiv, fără discernământ, și de o parte a presei din România, dar, în special, distribuită pe rețelele sociale, cotidianul italian La Stampa, a atras atenția asupra inutilității celei mai mari părți a ajutorului umanitar trimis de Federația Rusă în Italia, pentru lupta cu coronavirusul. La 21 martie, președintele rus, Vladimir Putin, a avut o conversație cu premierul italian Giuseppe Conte, la telefon, după care, 15 avioane militare Il-76 au fost trimise în Italia.

Potrivit La Stampa, pe lângă ajutor umanitar, Rusia a trimis în Italia și specialiști, aceștia fiind, de fapt, militari de rang înalt, și nu medici. Drept urmare, 80% din ajutorul umanitar al Rusiei este absolut inutil sau de o însemnătate mică în lupta cu coronavirusul în Italia. De exemplu, Rusia a trimis echipamente pentru dezinfectarea teritoriilor și tehnică militară. Sâmbătă, membrii forţelor speciale ruse au dezinfectat o pensiune în regiunea Bergamo din Lombardia, nordul Italiei, în care 35 de persoane au murit din cauza coronavirusului de la începutul pandemiei, scrie Adevărul.

Militarii, sosiţi în camioane mari, militare, arborând steagul Rusiei, au dezinfectat azilul de bătrâni Honegger, care se află în Albino, un sat înconjurat de munţi în care au murit 143 de oameni. Nu refuzăm ajutorul, dar trebuie, de asemenea, să fim foarte atenţi. Mediterana, atât estică, cât şi centrală, este un teren de luptă pentru hegemonie, din Siria până în Libia.

Trebuie să evităm ca o criză de sănătate să devină o afacere politico-militară, a avertizat generalul Marco Bertolini, fostul şef al Comandamentului Operaţional Inter-Forţe, citat de La Stampa. Astfel, este evident că Federația Rusă urmărește interesele sale politice și diplomatice, în ciuda asigurărilor date de Kremlin, care neagă cu vehemență faptul că, oferind ajutor, Moscova încearcă să militeze pentru anularea sancțiunilor europene îndreptate împotriva sa.

Sub pretextul că oferă ajutor pentru combaterea epidemiei de coronavirus, Rusia face acum, în Italia, exact ce a făcut acum șase ani în Crimeea: trimite camioane militare și omuleți verzi, susține europarlamentarul român Siegfried Mureşan. Federația Rusă a spus că a trimis ajutoare Italiei pentru perioada de criză, dar ce văd italienii pe străzi zilele acestea este o operațiune a Ministerului Apărării din Federația Rusă, nu a Ministerului Sănătății.

O sută de ofițeri ruși au aterizat la sud de Roma. (…) Întreaga operațiune este un act geopolitic și militar, nu o operațiune medicală. Trebuie să fim foarte atenți cine ni se prezintă drept prieteni și salvatori în această perioadă de criză. Trebuie să nu uităm cine s-ar bucura cel mai mult de adâncirea crizei în Uniunea Europeană, a atenționat europarlamentarul.

Ajutorul internaţional are dintotdeauna o dublă natură: umanitară şi de soft-power. El conferă strălucire internaţională şi construieşte sau cimentează alianţe, se arată într-o analiză a Centrului Carnegie, din Moscova. Kamaz-uri ale armatei ruse care traversează jumătate din Italia, o ţară NATO, şi imaginile militarilor de la Moscova care studiază harta italiană, ca şi cum ar fi război, au fost răspândite cu o viteză deosebită de Ministerul Apărării de la Moscova, care coordonează operaţiunea.

Rușii au folosit Italia pentru interese energetice și pentru ca cineva să le pledeze cauza în interiorul UE, consideră specialistul în geopolitică și fost consilier prezidențial pentru securitate națională, Iulian Fota. În momentul acesta, interesele occidentale sunt atacate în Italia. (…) Să vedem dacă Europa și SUA vor răspunde acestor atacuri sau dacă vom asista la o nouă repliere, fiindcă până acum Vestul a tot pierdut spații de influență în Orientul Mijlociu. Ar fi pentru prima dată când Vestul s-ar replia și ar pierde influență într-un spațiu care tradițional i-a aparținut, cum este Italia care găzduiește Vaticanul, statul papal, a declarat analistul pentru Europa liberă.

De altfel, agenţia suedeză de informaţii interne şi contraterorism, Sapo, a constatat o intensificare a activităţilor vizând slăbirea statului, un exemplu fiind chiar actuala pandemie cu noul coronavirus, în cursul căreia o serie de puteri străine şi-au înmulţit încercările de a influenţa sentimentele publicului, a declarat şeful agenţiei, Klas Friberg, la prezentarea raportului anual. Acesta este un exemplu clasic al modului în care puteri străine încearcă să folosească crize în desfăşurare în propriile lor interese, a menţionat analistul Sapo, Kennet Andersson. Potrivit raportului, Rusia reprezintă cel mai mare pericol.

Faptul că Uniunea Europeană a abandonat Italia este o minciună și face parte din categoria de dezinformări diseminate de Moscova în spațiul public. Parlamentul European a aprobat un pachet de ajutor pentru statele membre de 37 de miliarde de euro pentru lupta cu pandemia de coronavirus. Banii vor putea fi folosiţi pentru sprijinul sistemelor sanitare, întreprinderile mici şi mijlocii şi alte sectoare economice vulnerabile.

Statele membre ale Uniunii Europene vor mai putea accesa şi alte 800 de milioane de euro din Fondul de solidaritate al UE, destinat, iniţial, suportului în caz de dezastru natural. De asemenea, pentru prima dată, Uniunea Europeană a organizat achiziția centralizată de echipamente medicale și tot pentru prima oară și-a constituit o rezervă strategică de echipamente medicale.

Foarte important, anunță RFI, Banca Centrală Europeană a pregătit un total de 970 de miliarde euro pentru susţinerea economiei celor 27 de state membre, prin cumpărarea de obligaţiuni publice sau private și titluri de stat. Plus 40 de miliarde euro de la Banca Europeană pentru Investiții pentru completarea necesarului de echipamente medicale şi susţinerea IMM-urilor. Iar, în ceea ce privește Italia, țara grav afectată de criza coronavirusului, economia italiană va fi parte a unui plan separat de ajutorare din partea instituțiilor europene, în afară de sumele ce-i revin în cadrul măsurilor dispuse până acum”.

Alte stiri din Externe

Ultima oră