A trebuit să treacă 137 de ani pentru ca proiectul genialului Antoni Gaudí să intre în legalitate. Catedrala Sagrada Familia, edificiu emblematic al oraşului Barcelona, conceput de celebrul arhitect catalan Antoni Gaudí, a obţinut vineri permisul de construcţie, deşi lucările au început în urmă cu peste 100 de ani, relatează presa internaţională.
Primarul celui de-al doilea oraş ca mărime din Spania a aprobat concesiunea licenţei pentru compania responsabilă de construcţia catedralei, în schimbul a 4,6 milioane de euro.
Responsabilul pe probleme de urbanism al primăriei din Barcelona, Janet Sanz, a declarat că a putut să "rezolve o anomalie istorică în acest oraş: o lucrare emblematică precum Sagrada Familia era construită ilegal".
Autorizaţia este valabilă până în 2026, data programată pentru încheierea lucrărilor de construcţie începute în 1882, scrie France Presse, preluată de AGERPRES.
Ea prevede o înălţime maximă de 172 de metri a clădirii, care va deveni astfel cea mai înaltă construcţie din oraş, şi un buget de 374 de milioane de euro.
Potrivit companiei care se ocupă de lucrări, Gaudí a depus în 1885 o cerere de autorizaţie de construcţie la primăria din Sant Marti, un sat devenit apoi cartier al oraşului Barcelona, dar nu a primit niciodată un răspuns.
În timpul negocierilor cu compania, primarul Ada Colau a obţinut din partea acesteia o sumă suplimentară de 36 de milioane de euro pentru lucrările din jurul monumentului şi pentru întreţinerea acestuia.
Proiectată de arhitectul catalan Antoni Gaudí, catedrala Sagrada Familia, cel mai vizitat monument din Barcelona, cu 4,5 milioane de turişti în 2017, a fost inclusă din 2005 în Patrimoniul mondial UNESCO.
Construcția cunoscutei catedrale a început încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea și se pare că în acel moment arhitectul catalan ar fi depus o cerere pentru a obține autorizația de construire de la primăria localității Sant Martí Provençals, localitate care câțiva ani mai târziu a devenit un cartier al capitalei catalane, lăsând, în cele din urmă cererea fără răspuns. Între timp lucrările au continuat, dar autoritățile au răspuns abia după 137 de ani.
Autorizația eliberată acum este rezultatul unei înțelegeri încheiate între Consiliul Municipal din Barcelona și comisia responsabilă cu administrarea lucrărilor, care a fost încheiată în octombrie 2018, după negocieri care au durat mai bine de un an, scrie rfi.ro.
În plus, de acum înainte, biserica va începe să plătească "fără nici un fel de privilegii", toate taxele și impozitele pe care le impune legea fiscală, așa cum au decis autoritățile municipale, declara consilierul local de Urbanism al primăriei.
Construcția catedralei La Sagrada Familia a avut o istorie haotică. A fost începută, după cum știm, în 1882, iar conform autorizației primite acum ar trebui să fie finalizată în 2026. Abia peste 7 ani, la exact un secol după moartea lui Antoni Gaudí, catedrala va putea fi admirată în sfârșit în versiunea ei finală.
Lucrările de construcție au fost întârziate de o continuă înlănțuire de piedici, începând cu moartea prematură a lui Gaudi, care a fost lovit de un tramvai în 1926, lipsa de fonduri - proiectul fiind finanțat de donațiile credincioșilor -, sau dispariția planurilor construcției, mistuite de flăcări, odată cu atelierul artistului, într-un incendiu provocat de anarhiști în 1936 în timpul Războiului Civil.
În faza actuală catedrala este construită în proporție de doar 65%, iar restul ar trebui să fie terminat în următorii 7 ani, până când va expira licența. Mai sunt de construit încă 10 turnuri, pe lângă cele doar 8 pe care le are în momentul de față, iar unul dintre ele va avea 172 de metri, ceea ce va face din La Sagrada Familia cea mai înaltă construcție din capitala catalană.
Dar în afară de costul licenței, conform aceluiași acord amintit, catedrala se angajează să plătească 36 de milioane de euro în următorii 10 ani, pentru a acoperii toate cheltuielile generate de amenajările colaterale de infrastructură care vor fi finanțate de primăria Barcelonei.
În același context, Consiliul Municipal a emis și un permis pentru a putea utiliza catedrala în scopuri culturale, chiar dacă activitatea principală a clădirii va continua să fie aceea de lăcaș de cult romano-catolic.
