Lăudată până de curând drept unul dintre cei mai mari lideri europeni ai perioadei postbelice, fostul cancelar german Angela Merkel își vede reevaluat și criticat palmaresul din cauza politicii ei de apropiere de Moscova în cei 16 ani la putere, scrie La Libre citând articole din presa germană.
Ridicată de unele mass-media drept „lider al lumii libere” după alegerea controversatului Donald Trump în Statele Unite în 2016, fostul șef al guvernului de centru-dreapta este acum acuzată că a crescut dependența Europei față de energia rusă, în timp ce nu a investit suficient în apărare.
Politica urmată de aproape două decenii, care urmărea să mizeze pe contracte comerciale pentru democratizarea și ținerea sub control a regimurilor autoritare precum Rusia sau China, constituie „o greșeală”, consideră Die Welt.
„Ceea ce Germania și Europa au trăit în ultimele zile nu este altceva decât o inversare a politicii Angelei Merkel, care era de a asigura pacea și libertatea prin tratate cu despoții”, adaugă cotidianul conservator.
În ultimul deceniu, dependența energetică a Germaniei de Rusia a crescut de la 36% din totalul importurilor de gaze naturale în 2014 la 55% în prezent.
Principala economie a Europei se abține așadar în fața cererilor occidentale, conduse de Statele Unite, de a impune un embargo asupra petrolului și gazelor rusești, care sunt cruciale pentru propriile nevoi energetice.
„Eșec istoric”
Din punct de vedere militar, armata germană a suferit ani de zile din cauza subinvestițiilor cronice. Aliații săi, în special Washingtonul, îi cer de multă vreme să îndeplinească obiectivele de cheltuieli pentru apărare stabilite de NATO, și anume 2% din PIB-ul național.
Die Rückabwicklung von Merkels Erbe https://t.co/mCzjBDsSTS pic.twitter.com/skeQgoGqqF
— WELT (@welt) March 2, 2022
Fostul ministru al Apărării și apropiată a Angelei Merkel, Annegret Kramp-Karrenbauer, tocmai a recunoscut „eșecul istoric” al țării sale de a-și consolida armata de-a lungul anilor.
„După Georgia, Crimeea și Donbass, nu am pregătit nimic care l-ar fi descurajat cu adevărat pe Putin”, a scris recent ea pe Twitter.
Dacă predecesorul Angelei Merkel, social-democratul Gerhard Schröder, a deschis calea pentru o dependență sporită de energia rusă prin înființarea gazoductului Nord Stream 1, cancelarul a fost cea care a autorizat Nord Stream 2.
Acest controversat al doilea gazoduct, în valoare de 10 miliarde de euro, care ar fi trebuit să dubleze capacitatea Germaniei de aprovizionare cu gaz rusesc, este contestat deoarece ocolește Ucraina, privându-i astfel pe aceasta din urmă de drepturi de tranzit.
A fost suspendat sine die odată cu invazia rusă a Ucrainei.
Angela Merkel „trebuie să-și asume partea ei de vină pentru nerăbdarea ei de a căuta legături economice strânse cu Rusia”, deoarece acest lucru a dus la dependența Germaniei de energia rusă, spune cotidianul Süddeutsche Zeitung.
„Acum vedem consecințele acestei greșeli groaznice”, adaugă ziarul.
Social-democrati vinovati?
La nivel geopolitic, este evidențiată și reticența Germaniei de a dori să integreze Georgia și Ucraina în NATO în 2008, în ciuda presiunilor din partea Washingtonului.
Jörg Forbrig, directorul pentru Europa Centrală și de Est al German Marshall Fund, respinge însă ideea că Merkel ar fi putut fi prea naivă în ceea ce privește șeful Kremlinului.
„A avut o apreciere destul de bună a cine este Vladimir Putin și a ceea ce este Rusia astăzi”, spune el.
El dă vina înainte de toate pe partenerul său de coaliție social-democrată pentru 12 din cei 16 ani de mandat, un partid și mai favorabil - și asta, din anii 1970 - unei apropieri de Moscova.
Această părere este împărtășită de Marina Henke, profesor de relații internaționale la Școala Hertie: „dacă nu cunoașteți Germania și credeți că Cancelarul este atotputernic, atunci ați crede că „Merkel este de vină, dar în realitate aceasta este în esență o greșeală majoră a SPD”, argumentează ea.
Angela Merkel a trebuit, de asemenea, să facă față lobby-ului intens din partea companiilor care caută contracte în Rusia, precum și nevoii Germaniei de a găsi surse alternative de energie după decizia sa din 2011 de a renunța treptat la energia nucleară.
„Ea s-a gândit mult mai mult la... cum pot face lucrurile mai bune în următorii doi ani”, a spus Henke.
Deși analiștii au remarcat că a făcut o greșeală clară în privința energiei, ei cred că problema Rusiei nu va duce la o rescriere a moștenirii sale politice generale și că ea va fi în continuare creditată pentru că a condus Germania printr-o multitudine de crize și pentru că a păstrat UE împreună.
Sursa: La Libre
