Serghei Zhirnov, un fost aggent KGB, antrenat să se infiltreze în profunzime în administrațiile occidentale, a urmat aceleași cursuri ca și Vladimir Putin. El explică pentru Le Figaro cum este probabil să raționeze și să opereze președintele rus și de ce este încăpățânat în privința Ucrainei.
- LE FIGARO. - Ce fel de kagebist a fost Putin? Poate antrenamentul lui, pe care l-ai urmat și tu, să explice comportamentul său actual?
Serghei JIRNOV. - În KGB, ne petreceam timpul mințind. A fost baza jobului. Aș dori totuși să revin la curriculum vitae al lui Vladimir Putin. Desemnat la Leningrad (azi Sankt Petersburg), a servit mai întâi nouă ani în poliția politică și apoi în contrainformații înainte de a fi trimis pentru douăsprezece luni la Institutul Andropov din Moscova. Acolo, la „Școala Pădurii”, adevărații spioni, numiți „cercetași”, au fost selectați, educați și instruiți. Doar aceștia din urmă au fost trimiși în străinătate. Am fost chiar acolo înainte de a fi detașat în Franța pentru a mă infiltra în ENA.
La sfârșitul acestui an de studii, instructorii l-au declarat inapt, fiind considerat incapabil să evalueze corect deciziile luate și consecințele acestora pentru el și pentru KGB. Prin urmare, a fost trimis înapoi la Leningrad, înainte de a fi promovat în RDG (Republica Democrată Germană), unde a fost ofiţer de legătură într-un oraş de provincie. Pentru noi, spionii KGB, era o treabă inutilă.
"La acea vreme, KGB-ul avea 420.000 de ofițeri. Chiar și un element mediocru putea face o carieră acolo"
Iată Principiul Peter aplicat la literă: Lt. Col. Putin și-a atins pragul de competență. Experții de la KGB nu s-au înșelat. De ce nu a fost înlăturat în acel moment, îmi spuneți? La acea vreme, KGB-ul avea 420.000 de ofițeri. Și nu doar cei mai buni. Chiar și un element mediocru ar putea face o carieră acolo.
În orice caz, această perioadă în KGB a jucat un rol major pentru viitorul său politic: acolo a format garda strânsă care l-ar fi însoțit la puterea supremă (printr-o combinație extraordinară de circumstanțe și o șansă insolentă) și careia i-a acordat cele mai bune locuri: informații, logistică, mari companii de stat etc.
- Tocmai, avem impresia că Vladimir Putin este din ce în ce mai izolat. Cine mai are acces la Kremlin și la liderul acestuia? Cu cine ia deciziile?
Într-adevăr, s-a schimbat mult, creând un gol în jurul persoanei sale. La început, soția lui îi vorbea, dar când a înțeles că sfatul ei a rămas neascultat, a cerut și a obținut divorțul. În primul cerc (nefamilial) se aflau și mai presus de toate vechii săi camarazi de la „cooperativa Lacul” (Ozero, în rusă). O jumătate de duzină de foști kagebiști din Leningrad cu care și-a construit averea în anii 1990.
Ozero este o companie care a reușit achiziționarea caselor lor de lux din zona Sankt Petersburg. Când Vladimir Putin s-a mutat la Kremlin în 1999, l-au urmat și au lansat o ofertă de preluare a Rusiei. Ozero a înlocuit efectiv Biroul Politic de odinioară. Cu excepția faptului că, și orice am crede despre regimul sovietic, acest PolitBuro era ales de membrii de partid și se bucura de o formă de legitimitate legală. Douăzeci de ani mai târziu, așa cum ar spune Alexandre Dumas, protagoniștii au îmbătrânit și vremurile s-au schimbat.
"A devenit paranoic, cu tendințe psihopatice. Se pare că Covid-ul și izolarea i-au accentuat singurătatea voluntară" Serghei Jirnov
Astăzi, este singur și nu ascultă de nimeni. Nici măcar FSB (succesorul KGB-ului), care în orice caz îi oferă doar rapoarte trunchiate care îi hrănesc fanteziile. Este o deriva stalinista. Nu poți spune că e nebun, ar fi inexact și jignitor. Dar a devenit paranoic, cu tendințe psihopatice. Se pare că Covid-ul și izolarea i-au accentuat singurătatea voluntară. Modul său de funcționare este ciudat. Urăște întâlnirile pentru că reunesc mai multe persoane și deci mai mulți martori. Din moment ce urăște să ia decizii și nu vrea să se știe asta, preferă să întâlnească oameni față în față și unul după altul.
Pentru fiecare proiect spune da si în final (nu fara sa fi amânat mult timp) alege doar unul, dar nu neapărat pe o baza logică.
Într-adevăr, el folosește vechea tehnică a oricărui autocrat dornic să reziste: dezbină și stăpânește. Chiar dacă înseamnă numirea unor idioți în funcții de responsabilitate. Putem vedea asta astăzi pe teren cu disfuncționalitățile grave care afectează armata rusă din Ucraina. Cu toate acestea, el persistă mergând până acolo încât ridică spectrul armelor nucleare. Această goană este tulburătoare. Aproape că simt că a ales să se sinucidă din punct de vedere politic și economic.
