Contextul este periculos. Nu poate fi exclus ca un ajutor militar sporit al Occidentului pentru Ucraina să servească drept pretext pentru ca Moscova să invoce „linii roșii” și să denunțe „cobeligeranța”, scrie corespondentul Le Figaro la Moscova
Retorică sau realitate, Moscova nu exclude posibilitatea unei escalade ulterioare. Șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, nu a ascuns-o, luni seară, într-un mod complicat, dar perfect clar pe fond.
„Poziția noastră de principiu este inadmisibilitatea unui război nuclear”, a spus Serghei Lavrov, întrebat despre Pervy Kanal, principalul canal federal rus. „Și firesc, nu mi-aș dori ca acum, când riscurile sunt destul de semnificative, acestea să fie umflate artificial” a continuat ministrul rus de Externe, continuând: „Pericolul este grav, este real, nu trebuie subestimat’ Și potrivit șeful Ministerului rus de Externe, un „al treilea război mondial” este în prezent un risc „real” - o eventualitate pe care „nu trebuie să o permitem în niciun caz”.
Contextul este deosebit de periculos. Nu poate fi exclus ca un ajutor militar sporit al Occidentului pentru Ucraina să servească drept pretext pentru ca Moscova să invoce „linii roșii” și să denunțe „cobeligența”. Șeful Națiunilor Unite, Antonio Guterres, s-a aflat marți în capitala Rusiei - unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin și Serghei Lavrov - a cerut investigarea „posibilelor crime de război” din Ucraina și a pledat pentru deschiderea coridoarelor umanitare. Dar diplomația este în impas. Serghei Lavrov a spus că discuțiile cu ucrainenii vor continua, dar a spus că un posibil „acord de pace” - o noțiune care este în prezent destul de utopică - va fi determinat de condițiile militare de pe teren.
Alte subiecte inflamabile, susceptibile de a duce la derapaje: incendiile, pe teritoriul Rusiei, pe care Moscova le acuză că ar fi fost provocate de bombardamentele ucrainene. Acesta este cazul în special în Briansk, în apropiere de granița cu Ucraina, unde un depozit de petrol a luat foc la începutul săptămânii. O anchetă este în curs. Potrivit surselor ruse, ucrainenii au tras și cincizeci de obuze în punctul de frontieră Troebortnoye, în aceeași regiune din Briansk, unde un sat, Klimovo, ar fi fost bombardat, provocând răniți. În plus, lângă Belgorod, un alt oraș rusesc apropiat de Ucraina, două sate au fost bombardate, se spune din aceeași sursă, provocând distrugeri și răni.
Preocuparea de partea Moldovei
Marți, toate privirile au fost îndreptate spre un alt punct fierbinte: Transnistria, o regiune separatistă pro-rusă a Moldovei susținută economic și militar de Moscova. Cu o zi înainte, două detonații au avariat un turn radio, dezactivând două antene care transmiteau frecvențele radio rusești, a declarat Ministerul de Interne al acestei republici autoproclamate. Cu o zi înainte, autoritățile susțineau că sediul Ministerului Securității Publice de la Tiraspol – „capitala” Transnistriei – ar fi fost ținta unui atac cu lansator de grenade. Știri care sunt „o sursă de îngrijorare”, a reacționat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Ingrijorare mai ales de partea Moldovei, fosta republica sovietică la granița cu Ucraina și care se teme sa fie urmatoarea țintă a Moscovei. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, și-a convocat, marți, Consiliul de Securitate Națională, după această serie de explozii în regiunea separatistă.
Pe partea rusă, se ridică într-adevăr voci pentru a cere continuitate teritorială între Rusia și Transnistria, la fel ca și în Crimeea. Săptămâna trecută, un general, Rustam Minnekaev, spunea că obiectivul Rusiei „în faza a doua a operațiunii speciale”, pe lângă controlul întregului Donbass, ar fi „să meargă până în Transnistria (mulțumită unui coridor terestru) unde se observă și acte de oprimare a populației de limbă rusă”.
Cuvinte care trebuie puse în perspectivă - generalul în cauză este doar adjunct al comandantului unui district militar -, dar care nu pot fi ignorate.
La Moscova, politologul Serghei Markov a subliniat marți responsabilitatea României pentru exploziile din Transnistria. Potrivit acestuia, invazia republicii separatiste ar urma să fie „în pregătire” de către Bucureşti, cu ajutorul Statelor Unite. „Acolo există un arsenal uriaș de arme sovietice pe care americanii ar dori să-l furnizeze Ucrainei”, a spus Serghei Markov în coloanele ziarului Moskovsky Komsomolets.
