Candidatul independent de centru Emmanuel Macron a obținut peste 66% din voturile valabile la alegerile prezidențiale desfășurate duminică în Franța, a comunicat Ministerul francez de Interne luni, la primele ore, după numărarea voturilor a 99,9% dintre cei 47 de milioane de alegători înregistrați.
La cei 39 de ani ai săi, Emmanuel Macron devine cel mai tînăr şef de stat francez de la Napoelon încoace, şi unul dintre cei mai tineri şefi de stat din lume, scrie rfi.ro.
Cel care era total necunoscut de marele public în urmă cu trei ani devine deasemenea unul dintre cei mai puternici oameni din lume, dacă ţinem cont că în Franţa atribuţiile preşedintelui sunt enorme, că Franţa este putere nucleară şi că face parte dintre membrii permanenţi ai Consiliului de securitate ONU, mai scrie sursa citată.
Cîştigătorul scrutinului prezidenţial de pe 7 mai din Franţa are în spatele său o mişcare căreia i se spune "En marche". Ea este însă emanaţia unei "Asociaţii pentru reînnoirea vieţii politice", considerată de inspiraţie social-liberală şi clasată la centru în peisajul politic francez. Emmanuel Macron şi-a exprimat intenţia de a transforma mişcarea în partid politic.
În vederea legislativelor, Emmanuel Macron are intenţia de a “merge mai departe” şi de a reconfigura mişcarea în partid politic. Mai rămîne de văzut dacă îi va păstra numele sau dacă îl va schimba, scrie rfi.ro.
Pe de altă parte, însă, în cazul transformării mişcării în partid politic, ambiguitatea numelui şi numeroasele sale conotaţii contradictorii riscă să fie contra-productive.
Europa a cunoscut, în secolul al XX-lea, numeroase "marşuri" care nu au fost întotdeauna salutare. Există o conotaţie militară deci în acest substantiv "marş" care riscă să trezească amintiri neplăcute, adaugă sursa citată.
De mai multe ori în presa franceză şi străină au apărut titluri de genul "Misterul Macron" sau "Emmanuel Macron, o enigmă franceză". Parcursul său şi declaraţiile lui Emmanuel Macron au fost analizate cu lux de amănunte, după cum şi viaţa sa personală este un subiect abordat des mai ales de presa populară, comentează scriitorul Matei Vişniec pentru Radio France Internationale.
Ideea de a-şi lansa propria mişcare politică i-a venit lui Emmanuel Macron după ce a studiat mişcările cetăţeneşti din diverse ţări: Nouvelle Donne în Franţa, Podemos în Spania, sau modul în care s-a impus Barack Obama la primarele americane din 2007 – 2008.
În momentul demisiei sale din postul de ministru al Economiei, în 2016, absolut nimeni nu prevedea ascensiunea rapidă a lui Emmanuel Macron şi nu-l considera capabil să reunească în jurul său suficiente energii în vederea unei transformări în profunzime a peisajului politic francez. Iar preşedintele François Hollande, omul care îl luase pe Macron sub aripa sa, i-a adus, s-ar părea, la ora aceea, unele reproşuri, acuzîndu-l de trădare.
Emmanuel Macron avea însă ambiţii precise şi contacte numeroase în lumea financiară, în mediile patronale şi în sfera politică.
Despre el se spunea că era de stînga pe plan cultural, de dreapta pe plan economic, iar în materie de integrare europeană împărtăşea ideile centrului. “Curajos, seducător, strălucitor”, iată calităţi care îi erau atribuite în culise, şi unii îl comparau cu Laurent Fabius care fusese cel mai tînăr prim ministru al Franţei, la 38 de ani, în 1984, scrie rfi.ro.
"Mediile de informare s-au focalizat foarte mult şi pe un alt aşa-zis “mister": viaţa sa privată. Emmanuel Macron a devenit aproape un personaj de foileton mediatic, din multe puncte de vedere, dar a şi jucat cu abilitate acest joc. Mulţi jurnalişti, mai ales anglo-saxoni, s-au întrebat uneori cum poate funcţiona un mariaj dintre un tînăr de 39 de ani şi o femeie care are cu 24 de ani mai mult decît el.
Emmanuel Macron a afirmat de mai multe ori că soţia sa, Brigitte, l-a ajutat enorm în viaţă şi l-a format încă de cînd el avea 17 ani şi era elev de liceu. Atunci de altfel a întîlnit-o Emmanuel pe Brigitte, în contextul unui atelier de teatru. Personal consider de altfel că un om politic care iubeşte teatrul şi ajunge preşedinte are şanse să înţeleagă într-un mod mai profund şi mai nuanţat problemele şi misterele lumii", comentează Matei Vişniec.
