În mai puțin de o săptămână, Statele Unite și NATO au trimis peste 17.000 de arme antitanc, inclusiv rachete Javelin, peste granițele Poloniei și României, descarcându-le din avioane militare de marfă gigantice, astfel încât să poată efectua călătoria pe uscat până la Kiev. Un echilibru fragil pentru a nu intra în conflict direct cu Rusia deși unii oficiali americani cred că este din ce în ce mai probabil, scrie New York Times.
Pe un asfalt înzăpezit de la Baza Aeriană Amari din nordul Estoniei, duminică dimineață, paleți de arme erau încărcate într-unul dintre cele mai mari avioane cargo din lume, un Antonov AN-124, aparținând forțelor aeriene ucrainene. Este un artefact al Războiului Rece, construit și cumpărat pe vremea când Ucraina făcea încă parte din Uniunea Sovietică. Acum este întors împotriva invaziei ruse a Ucrainei, parte a unui vast transport aerian pe care oficialii americani și europeni îl descriu drept o cursă disperată contra cronometru pentru a pune tone de arme în mâinile forțelor ucrainene în timp ce rutele lor de aprovizionare sunt încă deschise.
Scene ca aceasta, care amintesc de transportul aerian de la Berlin – celebra cursă a aliaților occidentali de a menține Berlinul de Vest cu produse esențiale în 1948 și 1949, când Uniunea Sovietică a încercat să-l sufoce – se joacă în toată Europa.
Dar acestea sunt doar cele mai vizibile contribuții. Ascunse pe baze din jurul Europei de Est, forțele de la comandamentul cibernetic al Statelor Unite, cunoscute sub denumirea de „echipe de cibermisiune” au fost puse în funcțiune pentru a interfera cu atacurile și comunicațiile digitale ale Rusiei.
În Washington și Germania, oficialii serviciilor de informații se grăbesc să îmbine fotografiile din satelit cu interceptările electronice ale unităților militare rusești, să le dezlipească de indicii despre cum au fost adunate și să le transmită unităților militare ucrainene în decurs de o oră sau două.
În timp ce încearcă să stea departe de forțele ruse de la Kiev, președintele Volodimir Zelensky al Ucrainei călătorește cu echipamente de comunicații criptate, furnizate de americani, care îl pot pune într-o convorbire sigură cu președintele Biden. Zelensky l-a folosit sâmbătă seara pentru un apel de 35 de minute cu omologul său american despre ce mai pot face SUA în efortul său de a menține Ucraina în viață fără a intra în luptă directă la sol, în aer sau în spațiul cibernetic cu forțele ruse.
A LIRE.
— Corentin Sellin (@CorentinSellin) March 7, 2022
Comment les #EtatsUnis arment massivement l'#Ukraine- 17 000 armes anti-char en 6 jours après le 26/02 selon le @nytimes - et l'aident dans la guerre cyber. Avec 1 obsession pour #Biden: ne pas être co-belligérant face à la #Russie nucléaire.https://t.co/4WIlCMRFc8
Zelensky a salutat ajutorul de până acum, dar a repetat criticile pe care le-a făcut în public - că ajutorul era extrem de insuficient pentru sarcina care urmează. El a cerut o zonă interzisă de zbor deasupra Ucrainei, oprirea tuturor exporturilor rusești de energie și o nouă aprovizionare de avioane de luptă.
Un echilibru fragil pentru a nu intra în conflict direct cu Rusia desi unii cred că un astfel acest lucru este din ce în ce mai probabil
Sâmbătă Consiliul de Securitate Națională american și-a petrecut o mare parte a zilei încercând să găsească o modalitate prin care Polonia să transfere în Ucraina o flotă de avioane de luptă MIG-29 de fabricație sovietică pe care piloții ucraineni știu să zboare oferind în schimb avioane F-16 de fabricație americană.
Liderii polonezi sunt în mod clar îngrijorați de modul în care ar oferi luptători Ucrainei și dacă acest lucru i-ar face o nouă țintă a rușilor. Statele Unite spun că sunt deschise la ideea schimbului de avioane.
„Nu pot să vorbesc cu o cronologie, dar pot să vă spun că o analizăm foarte, foarte activ”, a declarat duminică secretarul de stat Antony J. Blinken, în timpul unei călătorii care l-a dus în Moldova, o altă țară non-NATO despre care oficialii americani se tem că ar putea fi următoarea pe lista de națiuni a președintelui rus Vladimir V. Putin pe care ar vrea să le readucă în sfera de influență a Moscovei.
Ucrainienii cer, de asemenea, mai mulți bani pentru arme, deși resping ideea că Washingtonul manipulează imaginea domnului Zelensky pentru a-l prezenta ca un Churchill în tricou, trimițându-și țara la război.
Misiunea trimiterii de arme e dificila, Ucraina fiind o țară întinsă din care Biden a retras toate forțele americane în efortul de a evita să devină un „co-combatant” în război, un termen legal care reglementează cât de departe pot merge Statele Unite pentru a ajuta Ucraina fără fiind considerat în conflict direct cu o Rusia care are arme nucleare.
Dar pe măsură ce armele intră și dacă eforturile de a interveni în comunicațiile și rețelele de computere rusești escaladează, unii oficiali de securitate națională din SUA spun că au presimțirea că un astfel de conflict este din ce în ce mai probabil.
Definițiile legale americane a ceea ce înseamnă intrarea în război nu sunt definițiile domnului Putin, a avertizat un înalt oficial american de securitate națională în weekend, vorbind sub condiția anonimatului din cauza sensibilității eforturilor deschise și ascunse ale americanilor de a ajuta Ucraina.
Vladimir Putin a avertizat sâmbătă că orice națiune care ar încerca să impună o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei va „participa la conflictul armat”. Ministerul rus al Apărării a emis duminică o declarație prin care avertizează țările NATO precum România să nu permită ca bazele lor să fie folosite ca refugiu sigur pentru avioanele rămase din forțele aeriene ucrainene. Dacă vor face acest lucru, se spune, orice „utilizare ulterioară împotriva forțelor armate ruse poate fi considerată ca implicare a acestor state într-un conflict armat”, a spus Ministerul Rus vizând în special România.
Un flux de arme care devine o revărsare spre Polonia si România
În 48 de ore după ce Biden a aprobat transferul de arme din stocurile militare americane în 26 februarie, primele transporturi, în mare parte din Germania, soseau pe aerodromurile de lângă granița cu Ucraina, au spus oficialii.
Armata a reușit să trimita rapid aceste transporturi prin accesarea stocurilor militare pre-poziționate către aproximativ o jumătate de duzină de baze de etapă din țările vecine, în special în Polonia și România.
Totuși, efortul de reaprovizionare se confruntă cu provocări logistice și operaționale grele.
„S-a închis fereastra pentru a face lucruri ușoare pentru a-i ajuta pe ucraineni”, a spus Maj. Gen. Michael S. Repass, fost comandant al forțelor de operațiuni speciale ale SUA în Europa.
Un război în spațiul cibernetic care abia a început
Una dintre trăsăturile ciudate ale conflictului de până acum este că se întinde pe toată gama războiului vechi și modern. Tranșeele săpate de soldații ucraineni în sud și est arată ca scene din 1914. Tancurile rusești care se rostogolesc prin orașe evocă Budapesta în 1956. Dar bătălia de astăzi peste rețelele de calculatoare și rețelele electrice și sistemele de comunicații pe care le controlează — abia a început.
Oficialii guvernamentali americani nu sunt prea comunicativi -ceea ce este de înțeles- spunând că operațiunile cibernetice în curs, care au fost mutate în ultimele zile de la un centru de operațiuni din Kiev într-unul din afara țării, sunt unele dintre cele mai clasificate elemente ale conflictului. Dar este clar că echipele de "ciber-misiune" au urmărit câteva ținte familiare, inclusiv activitățile G.R.U., operațiunile de informații militare ale Rusiei, pentru a încerca să le neutralizeze activitatea. Microsoft a ajutat, elaborând patch-uri în câteva ore pentru a elimina programele malware pe care le detectează în sistemele neclasificate.
Toate acestea sunt un teritoriu nou când vine vorba de întrebarea dacă Statele Unite sunt un „co-combatant” ,(participant la razboi). Prin interpretarea americană a legilor conflictelor cibernetice, Statele Unite pot întrerupe temporar capacitatea rusă fără a conduce un act de război; dezactivarea permanentă este mai problematică. Dar, după cum recunosc experții, atunci când un sistem rusesc se prăbușește, unitățile ruse nu știu dacă este temporar sau permanent, sau chiar dacă Statele Unite sunt responsabile.
În mod similar, împărtășirea informației este periculoasă. Oficialii americani sunt convinși că armata și agențiile de informații ale Ucrainei sunt populate cu spioni ruși, așa că au grijă să nu distribuie informații brute care ar dezvălui surse. Și ei spun că nu transmit informații specifice care să le spună forțelor ucrainene cum să urmeze anumite ținte. Îngrijorarea este că acest lucru ar oferi Rusiei o scuză pentru a spune că luptă cu Statele Unite sau cu NATO, nu cu Ucraina.
Sursa: New York Times
