Anul 2017, în lume. Donald Trump, președinte - cine ar fi crezut?

Anul 2017 ar putea fi considerat ”anul Trump”, căci alegerea lui Donald Trump în funcția de președinte al Statelor Unite ale Americii are implicații bănuite și nebănuite asupra întregii lumi. Care au fost evenimentele anului 2017 în lume, aflăm dintr-o sinteză realizată de agenția de presă RADOR, pe care o prezentăm mai jos.

• 10 ianuarie – Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, şi-a luat rămas de la americani şi le-a mulţumit acestora în timpul unui discurs de adio pronunţat la Chicago. „M-aţi făcut un preşedinte mai bun şi un om mai bun”, a început discursul preşedintele american, al cărui al doilea mandat se apropie de sfârşit. Publicul l-a salutat pe Obama şi a lansat o invitaţie de a prelungi preşedinţia sa cu încă patru ani. „Nu pot face asta”, a replicat el. „America este mai bună şi mai puternică decât atunci când am început”, a asigurat Obama, care a ajuns la Casa Albă în 2008. Primul preşedinte de culoare al ţării, acum în vârstă de 55 de ani, Obama a fost ales pentru prima dată în 2008, fiind cel de-al 44-lea preşedinte al Statelor Unite

• 10 ianuarie – Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, intenționează să ceară revocarea ambasadorului țării sale la București, Mihai Gribincea. Anunțul a fost făcut de Dodon într-o postare pe Facebook, după ce ambasadorul Republicii Moldova în România, Mihai Gribincea, a declarat pentru postul Digi24 că „disputa din jurul cetățeniei (moldovenești) a lui Traian Băsescu nu poate zdruncina ansamblul relațiilor bilaterale dintre România și Moldova, iar decretul semnat de președintele Igor Dodon ar putea fi declarat neconstituțional”

• 11 ianuarie – Preşedintele-ales al SUA, Donald Trump, a susținut o conferință de presă, unde a răspuns la întrebările jurnaliștilor în special ce ține de relația sa cu Rusia. Totodată Donald Trump, a recunoscut pentru prima dată că Rusia ar putea fi în spatele atacurilor cibernetice împotriva Partidului Democrat, însă el a criticat sever relatările apărute în presă cu privire la informațiile compromițătoare despre el pe care le-ar avea Moscova, calificându-le drept „știri false” răspândite de adversarii săi politici cu ajutorul serviciilor secrete

• 11 ianuarie – Kremlinul a dezminţit că deţine informaţii compromiţătoare despre preşedintele-ales Donald Trump sau rivala sa democrată înfrântă în alegeri Hillary Clinton şi a denunţat ca fabricate şi ”total absurde” acuzaţii potrivit cărora ar deţine un presupus dosar în acest sens. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat într-o conferinţă de presă prin telefon că acest presupus dosar este o farsă vizând să deterioreze şi mai multe relaţiile dintre Rusia şi Statele Unite

• 11 ianuarie – Volkswagen a negociat un acord de 4,3 miliarde de dolari cu autorităţile americane şi îşi va recunoaşte vinovăţia în scandalul manipulării testelor de poluare, a anunţat producătorul auto german

• 11 ianuarie – Militari americani intră în Polonia şi îndeplinind astfel un vis al locuitorilor acestei ţări încă de la căderea comunismului, în 1989, de a avea trupe din Statele Unite pe teritoriul lor, ca măsură de disuasiune faţă de Rusia. Vehicule şi militari americani în ţinută de camuflaj au trecut frontiera din Germania în sud-vestul Poloniei pentru a ajunge la baza Zagan (vest). Statele Unite şi alte state occidentale au efectuat exerciţii pe flancul de est al NATO, însă această mobilizare americană va fi prima desfăşurare continuă a unui aliat NATO în regiune

• 14 ianuarie – Unităţile speciale de poliţie din Kosovo au au fost masate la graniţa cu Serbia, după ce un tren pictat în culorile naţionale ale Serbiei şi pe care erau inscripţionate cuvintele „Kosovo este Serbia” a încercat trecerea frontierei, însă premierul sârb a dispus oprirea acestuia înainte de posibile confruntări.

– Serbia intenţionează să anexeze o felie din nordul Kosovo, pe acelaşi model prin care Rusia a anexat regiunea Crimeea a Ucrainei în 2014, a declarat la 16 ianuarie preşedintele Kosovo, Hashim Thaci, în contextul în care cei doi vecini din Balcani se acuză reciproc de dorinţa de a aprinde un nou război regional

• 17 ianuarie – Preşedintele Republicii Moldova, prorusul Igor Dodon, a făcut prima sa vizită oficială la Moscova, în timpul căreia a fost primit de omologul său rus Vladimir Putin şi a încercat să „stabilească un parteneriat strategic“ cu Rusia

• 17 ianuarie – Antonio Tajani, candidatul italian al Partidului Popular European, a fost ales noul președinte al Parlamentului European, cu 351 de voturi, în timp ce adversarul lui Tajani, socialistul italian Gianni Pittella, a obținut 282

• 18 ianuarie – Preşedintele american Barack Obama a susţinut ultima conferinţă de presă de la Casa Albă, în care a insistat printre alte pe o relaţie constructivă între Statele Unite şi Rusia, pe posibilitatea eşecului unei soluţii bistatale în conflictul israelo-palestinian şi pe decizia de comuta sentinţa contributoarei WikiLeaks Chelsea Manning. Acesta a precizat că este important ca lumea să nu uite că sancţiunile economice au fost impuse ca reacţie la încălcarea suveranităţii Ucrainei, iar republicanul Donald Trump nu poate pune în joc ridicarea sancţiunilor în schimbul reducerii arsenalului nuclear de la Moscova

– Preşedintele american Barack Obama a comutat, la 17 ianuarie, pedeapsa soldatului Chelsea Manning, condamnat la 35 de ani de închisoare pentru furnizarea de documente secrete către WikiLeaks. Ea va fi eliberată pe 17 mai 2017. Manning, al cărui prenume era Bradley şi care la momentul faptelor era bărbat, a declarat că a fost diagnosticat în 2013 cu disforie de gen şi un judecător din Kansas i-a aprobat fostului analist de informaţii al armatei cererea de a-şi schimba numele în Chelsea Elizabeth Manning. Fostul analist de informaţii a fost condamnat în anul 2013 pentru furnizarea a peste 700.000 de documente, înregistrări video, cabluri diplomatice către Wikileaks, în cel mai mare act de încălcare a protecţiei materialelor clasificate din istoria SUA

• 20 ianuarie – Miliardarul republican Donald Trump, în vârstă de 70 de ani, care a câştigat scrutinul prezidenţial în ciuda faptului că nu are niciun strop de experienţă politică, a fost învestit, la Washington, în funcţia de preşedinte al Statelor Unite ale Americii, în cadrul unei ceremonii de anvergură. Evenimentul a transformat capitala SUA într-o adevărată fortăreaţă, autorităţile luând măsuri sporite de securitate în contextul în care poliţia a trebuit să facă faţă şi mai multor protest de amploare la adresa lui Trump

• 23 ianuarie – Președintele american Donald Trump a semnat un decret care pune capăt participării SUA la Tratatul de liber-schimb trans-pacific (TPP), negociat intens timp de mai mulți ani de administrația Obama. Tratatul, văzut ca o contrapondere la influența tot mai mare a Chinei, a fost semnat în 2015 de 12 țări din Asia-Pacific reprezentând 40% din economia mondială, însă nu a intrat încă în vigoare.

„Vorbim despre acest lucru de mult timp”, le-a spus el jurnaliștilor prezenți la ceremonia de semnătură, considerând că decizia „este o alegere bună pentru lucrătorul american”

• 24 ianuarie – Guvernul britanic a pierdut procesul deschis la Curtea Supremă, care a decis că Parlamentul trebuie să aprobe declanşarea Articolului 50 din Tratatul de la Lisabona, care va deschide oficial procesul de ieşire din UE. După ce au ascultat timp de patru zile, în decembrie, argumentele părţilor, opt dintre judecătorii celei mai înalte instanţe din ţară au votat ca Guvernul să ceară aprobarea Legislativului pentru Brexit, iar trei împotrivă. Acesta a fost unul dintre cele mai importante cazuri constituţionale din istoria legală a Marii Britanii

• 24 ianuarie – Reprezentanţii SPD l-au nominalizat pe fostul preşedinte al Parlamentului European, Martin Schulz, pentru a candida în alegerile generale din septembrie 2017 împotriva conservatoarei Angela Merkel pentru poziţia de cancelar al Germaniei

– la 28 ianuarie, el a devenit oficial candidat al formațiunii la postul de cancelar al Germaniei, la alegerile generale din 24 septembrie

• 24 ianuarie – Noul preşedinte al Bulgariei, Rumen Radev, a anunţat că va dizolva Adunarea Naţională începând cu 27 ianuarie şi va declanşa organizarea de alegeri anticipate pentru 26 martie, după ce fostul preşedinte al Parlamentului de la Sofia, Ognian Gerdjikov, a fost numit în funcția de premier interimar al Bulgariei

• 25 ianuarie – Președintele american Donald Trump a semnat directivele pentru construcția unui zid la granița Statelor Unite cu Mexicul. Șeful Casei Albe a decis și măsuri împotriva orașelor care adăpostesc imigranți ilegali

• 26 ianuarie – Polonia şi Lituania au anunţat joi că nu vor permite Statelor Unite să plaseze noi închisori secrete pe teritoriile lor, în cazul în care preşedintele Donald Trump vrea să relanseze vechiul program CIA cu privire la încarcerea şi interogarea unor suspecţi de terorism în străinătate

• 27 ianuarie – Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat o înăsprire serioasă a cadrului legal în materie de imigrație și primire de refugiați, în scopul stopării eventualei intrări pe teritoriul american a unor „teroriști islamiști radicali”. Potrivit decretului și anexelor sale, difuzate de Casa Albă, autoritățile americane vor interzice timp de trei luni sosirea resortisanților din șapte țări musulmane: Irak, Iran, Libia, Somalia, Sudan, Siria și Yemen. Washingtonul va opri de asemenea, timp de patru luni, programul federal de primire și reinstalare a refugiaților, de toate naționalitățile, din țări aflate în război. Un program umanitar ambițios, creat în 1980, și care nu a fost suspendat decât o singură dată: timp de trei luni după 11 septembrie 2001

• 28 ianuarie – În Franța, alegerile primare ale stângii au fost câştigate de Benoit Hamon, fost ministru al educației. La turul decisiv, Hamon obţine 58,6 % din voturile participantilor – 1,1milioane persoane, faţă de 41,3 % acordate lui Valls. Hamon devine astfel cadidatul stângii pentru alegerile prezidenţiale, fiind considerat exponentul curentului de stânga în Partidul Socialist

• 31 ianuarie – Fostul preşedinte polonez Lech Walesa, considerat multă vreme un simbol al luptei împotriva regimului comunist, a fost colaborator al Securităţii. Deşi a negat zvonurile, o expertiză grafologică l-a dat de gol. Fost preşedinte polonez şi lider al Sondicatului Solidaritatea Lech Walesa a fost informator al Poliţiei secrete comuniste (fosta Securitate poloneză) la începutul anilor ’70. Şefii Institutului Polonez pentru Memoria Naţională au anunţat verdictul, citand rezultatele unei expertize grafologice

• 2 februarie – Marine Le Pen se clasează prima în intenţiile de vot, în primul tur al alegerilor prezidenţiale, cu 24,5%, şi este urmată de Emmanuel Macron şi François Fillon, cu 20%, potrivit unui sondaj Ifop-Fiducial realizat pentru Paris Match, iTELE şi Sud Radio

• 2 februarie – Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a declarat că va propune o iniţiativă privind aprobarea prin lege a drapelului roşu cu cap de bour, care era steagul Principatului Moldovei, drept drapelul „moldoveniştilor”, în locul actualului tricolor, care seamănă cu drapelul României

• 4 februarie – Liderul extremei drepte din Franţa, Marine Le Pen, şi-a lansat campania prezidenţială, prezentând un program de guvernare cu 144 de propuneri, printre care se numără organizarea unui referendum privind apartenenţa ţării la UE şi ieşirea din comandamentul integrat al NATO, scrie Reuters. Marine Le Pen a promis să îi protejeze pe alegători de globalizare şi să facă din ţara lor una „liberă”

• 5 februarie – O curte de apel din SUA a respins cererea Administrației Trump de a restabili imediat aplicarea decretului privind imigrația, semnat pe 27 ianuarie, de președintele american. Este, astfel, menținută decizia unui judecător din Seattle, conform căreia pot intra în țară toți deținătorii de vize valabile, indiferent de țara de origine.

• 6 – 8 februarie – Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a efectuat o vizită de trei zile la Bruxelles, în care s-a întâlnit cu oficiali ai Uniunii Europene și responsabili din cadrul NATO

– la 7 februarie, președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a declarat într-o conferință de presă susținută la sediul NATO că deschiderea unui birou de legătură al NATO la Chișinău „va crea impedimente în privința negocierilor pe problema transnistreană” și demersul nu este „binevenit” pentru cetățenii Republicii Moldova. El le-a cerut oficialilor alianței să nu se grăbească în ce privește deschiderea acestui biroul de legătură. Dodon a făcut declarațiile la finalul întâlnirii cu Rose Gottemoeller, adjuncta Secretarului General al Alianței, alături de care a susținut o conferință de presă

• 8 februarie – Divorțul între Marea Britanie și Uniunea Europeană intră într-o etapă crucială odată cu votul deputaților britanici care au permis șefei guvernului Theresa May să activeze procesul Brexit luna viitoare. După trei zile de dezbateri asupra a aproximativ 140 de pagini de amendamente, 650 aleși au adoptat, într-o primă lectură, un proiect de lege care să confere premierului Theresa May competențele de a lansa procedura de divorț de Europa, la șapte luni și jumătate după referendumul la care majoritatea britanicilor a votat pentru separarea de UE

• 10 februarie – Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a promulgat proiectul de lege cu privire la modificarea Constituţiei în vederea introducerii unui regim prezidenţial în Turcia. Potrivit unui vicepremier turc, un referendum în acest sens ar putea să aibă loc pe 16 aprilie. Erdogan afirmă că această reformă va furniza stabilitate într-o perioadă de tulburări şi va împiedica revenirea la coaliţiile fragile din trecut. Însă opozanţii săi afirmă că se tem că acest lucru anunţă un regim tot mai autoritarist

• 12 februarie – Social-democratul german Frank-Walter Steinmeier a fost ales preşedinte al Republicii federale, funcţie în care îl va înlocui pe Joachim Gauck, care a renunţat să candideze pentru un al doilea mandat. Fostul ministru de Externe, în vârstă de 61 de ani, a fost ales cu 931 de voturi din totalul celor 1.239 de mari electori ai adunării federale mandatate să îl desemneze pe şeful statului, proveniţi în principal din cele două camere legislative, dar şi din rândul societăţii civile

• 13 februarie – Michael Flynn, consilierul de securitate naţională al Preşedintelui Statelor Unite, a demisionat. Retragerea acestuia are în mod incontestabil legătură cu Rusia şi cu atât de controversata temă a „acomodării cu regimul lui Putin” (în particular, cu cele cinci convorbiri telefonice pe care Flynn se pare că le-a avut în decembrie cu ambasadorul Rusiei în Statele Unite, chiar în ziua în care Preşedintele Obama anunţa expulzarea a 35 diplomaţi ruşi, ca sancţiune pentru ingerinţa în alegerile prezidenţiale americane), apropiere pe care Donald Trump şi o parte din oamenii echipei sale au dat semne, atât înainte de alegeri cât şi după, că ar dori să o înceapă, fără condiţionarea schimbării atitudinii Rusiei în dosarele binecunoscute din anii trecuţi

• 13 februarie – Fratele vitreg al liderului nord-coreean Kim Jong-un, Kim Jong Nam, în vârstă de 45 de ani, a fost asasinat în Malaezia. Kim Jong-nam fugise în Malaezia, după ce unchiul său, Jang Song-thaek, fusese executat de preşedintele Coreei de Nord

– la 23 februarie, experți malaezieni în toxicologie au anunțat că VX, un agent neurotoxic interzis, a fost utilizat pentru a-l asasina pe 13 februarie, la Kuala Lumpur, pe Kim Jong-Nam, fratele vitreg al liderului nord-coreean

• 14 februarie – Președintele american Donald Trump se așteaptă ca Rusia să returneze regiunea Crimeea Ucrainei, cât și să contribuie la reducerea violențelor din regiunea separatistă, potrivit purtătorului de cuvânt de la Casa Albă, Sean Spicer

• 15 februarie – Parlamentul European a aprobat Acordul de liber-schimb între Uniunea Europeană şi Canada (CETA). În urma votului de astăzi, Acordul va intra provizoriu în vigoare începând din luna aprilie. Europarlamentarii au aprobat CETA, la Strasbourg, cu 408 de voturi „pentru” şi 254 „împotrivă”

• 16 februarie – Preşedintele Statelor Unite a organizat pentru prima oară o conferinţă de presă individuală în care a răspuns criticilor din ultima vreme şi a atacat instituţiile media din America. El s-a apărat de criticile care i s-au adus în ce privesc deciziile sale precum şi scandalul asupra legăturilor sale cu Rusia. Deşi conferinţa a durat o oră şi un sfert, preşedintele a avut o atitudine furioasă şi că în majoritatea timpului, acesta i-a atacat pe reporterii prezenţi

• 16 februarie – Vladimir Putin susține că NATO caută să creeze condițiile unei confruntări cu Rusia, mai ales prin ingerințele constante în afacerile interne ale țării. Vorbind în fața oficialilor FSB, agenția rusă de informații, liderul de la Kremlin s-a referit la așa-numita ”nouă misiune” a NATO de „descurajare a Rusiei”. De asemenea, Putin a spus că securitatea internațională ”nu s-a îmbunătățit ci, din contră, amenințările deja existente s-au agravat”. ”În realitate, NATO ne provoacă în permanență și încearcă să ne împingă spre o confruntare”, a afirmat liderul rus, adăugând că Alianța Nord-Atlantică încearcă să se implice în problemele interne ale țării pentru ”a destabiliza ordinea socială și politică din Rusia”.

• 18 februarie – Ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, a declarat, în cadrul Conferinţei pentru Securitate de la München, că ţara sa doreşte o ordine mondială „post-occidentală“, relatează France-Presse. „Nu suntem de acord cu cei care acuză Rusia de tentativă de a distruge ordinea mondială liberală. Criza acestui model era programată, întrucât conceptul de globalizare politică şi economică a fost construit de o elită de state (…) pentru a le domina pe celelalte“, a afirmat Lavrov. „Liderii responsabili trebuie să facă o alegere. Sper că această alegere va fi cea a unei ordini mondiale democratice şi juste. Dacă vreţi, numiţi-o «post-occidental㻓, a adăugat şeful diplomaţiei de la Moscova

– Vicepreședintele american Mike Pence, aflat în misiune din partea președintelui Donald Trump, a dat asigurări că Statele Unite ale Americii (SUA) rămân ”cel mai mare aliat” al Europei, un angajament ”de neclintit” destinat să-i liniștească pe europenii dezorientați de către noul locatar de la Casa Albă. ”Președintele mi-a cerut să fiu aici astăzi (…), pentru a transmite mesajul că Statele Unite susțin în mod ferm NATO și că vom fi de neclintit în angajamentul nostru față de Alianța atlantică”, a declarat Pence la Conferința pentru Securitate de la München

• 21 februarie – Marea Britanie va avea nevoie de mai mulți ani pentru a negocia un viitor acord comercial cu Uniunea Europeană după ce va părăsi blocul comunitar și va primi la plecare o „factură foarte piperată” de la Bruxelles, a estimat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker

• 22 februarie – Cehia va presa Uniunea Europeană să interzică vânzarea de alimente de calitate inferioară în Europa de Est sub acelaşi branduri sub care sunt comercializate produse mai bune în Occident, a declarat ministrul ceh al Agriculturii, Marian Jurecka

• 22 februarie – Armata rusă a creat un departament pentru securitate cibernetică şi va primi în anul 2017 armament nou, inclusiv zeci de rachete balistice, sute de tancuri şi zeci de nave militare, a anunţat ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu

• 22 februarie – Franţa şi Germania au solicitat Comisiei Europene (CE), într-o scrisoare comună, să revizuiască Codul Frontierelor Schengen astfel încât să ţină cont mai bine de ameninţarea teroristă

• 22 februarie – Bodyguardul candidatei formaţiunii de extremă-dreapta Frontul Naţional la alegerile prezidenţiale din Franţa, Marine Le Pen, şi şefa de cabinet a acesteia au fost plasaţi în detenţie provizorie în ancheta privind presupusa utilizare abuzivă de fonduri ale legislativului european pentru plata unor asistenţi parlamentari

• 22 februarie – Astronomii au descoperit în jurul unei stele pitice și reci un fascinant sistem de șapte planete similare Pământului, dintre care trei ar putea adăposti oceane de apă lichidă și, deci, potențial pentru existența vieții, relevă un studiu publicat în revista Nature. Conform NASA, această descoperire este extraordinar de importantă prin unicitatea sa, fiind vorba despre cele mai multe exoplanete (planete din afara sistemului nostru solar) telurice (din aceeași clasă cu Pământul) și aflate la distanța potrivită față de steaua în jurul căreia gravitează pentru ca la suprafața lor să poată exista apă în stare lichidă. Pe toate cele șapte planete poate exista apă în stare lichidă dacă sunt îndeplinite anumite condiții atmosferice, însă șansele cele mai mari sunt pe trei dintre ele

• 23 februarie – Guvernul Scoţiei ar putea organiza în 2018 referendum privind independenţa faţă de Marea Britanie. „Cred că Guvernul Scoţiei se gândeşte foarte, foarte serios să organizeze un referendum pe tema independenţei anul viitor”, a declarat Charles Grant, membru al Consiliului pentru Europa al Guvernului de la Edinburgh

• 26 februarie – Musicalul „La La Land” a câștigat șase statuete la gala din 2017 a premiilor Academiei americane de film, dar a pierdut trofeul atribuit celui mai bun film, care a fost acordat în cele din urmă producției „Moonlight”, deși inițial Warren Beatty a comis o eroare și a acordat premiul peliculei regizate de Damien Chazelle. Eroarea a fost una câtuși de puțin obișnuită la o gală de decernare a Oscarurilor, provocând confuzie și frustrare, în special în rândul producătorilor „La La Land”, care primiseră deja statuetele. Actorul Warren Beatty și-a justificat eroarea prin faptul că i s-a dat un plic greșit, în care era numele câștigătoarei de la categoria cea mai bună actriță, Emma Stone („La La Land”)

• 1 martie – Comisia Europeană a adoptat un plan de reformare a Uniunii Europene, președintele Jean-Claude Juncker prezentând în Parlamentul European cinci posibile direcții ale Blocului comunitar, axate pe o cooperare a țărilor în grade diferite, eventual prin concentrarea pe zona euro, pe apărare și securitate. Liderii Uniunii Europene vor decide până la sfârșitul anului asupra viitoarei direcții a Blocului comunitar, a mai spus Juncker, prezentând planuri pentru reformarea organizației, după ce zilele trecute a vorbit despre grade diferite de integrare

• 2 martie – Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria au cerut Uniunii Europene, într-un comunicat comun, să trateze toate statele membre egal, înainte de un summit UE la Roma, pe 25 martie, când se vor sărbători 60 de ani de la înfiinţarea blocului comunitar şi va fi analizat viitorul Europei.“Nu suntem de acord cu diviziunile din Uniunea Europeană şi nu vom fi de acord niciodată cu nicio diviziune, pentru că aceasta este cea mai simplă cale de a slăbi Europa”, a spus premierul polonez Beata Szydlo într-o conferinţă de presă, după discuţii cu premierii Slovaciei, Cehiei şi Ungariei.“Este important pentru noi ca reformele UE să se bazeze pe egalitate în interesele tuturor ţărilor membre”, a adăugat ea

• 5 martie – Recep Tayyip Erdogan, preşedintele Turciei, a declarat că acţiunile Germaniei de a anula evenimentele susţinătorilor turci „nu sunt cu nimic mai diferite decât cele din perioada nazistă”. Autorităţile din oraşul german Gaggenau au retras la 2 martie autorizaţia pentru organizarea unei manifestaţii unde era programat să ţină un discurs ministrul turc al Justiţiei, Bekier Bozdag. Aceast eveniment avea drept scop să promoveze referendumul din luna aprilie prin care se doreşte consolidarea puterilor executive ale preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan

• 7 martie – Consiliul Afaceri Generale al Uniunii Europene (UE) a aprobat modificarea codului frontierelor Schengen, astfel încât vor fi introduse controale obligatorii pentru toate persoanele care trec frontierele externe ale acestui spaţiu de liberă circulaţie, inclusiv pentru cetăţenii europeni din statele membre Schengen, care în prezent sunt scutiţi de aceste controale

• 9 martie – Polonezul Donald Tusk a fost reales preşedinte al Consiliului European, în ciuda opoziţiei Poloniei, a anunţat instituţia care reuneşte liderii a 28 de ţări membre ale Uniunii Europene. Tusk va avea un nou mandat de doi ani şi jumătate, până la 30 noiembrie, în 2019.

• 9 martie – Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, s-a arătat deranjat de decizia luată de premierul Pavel Filip și de președintele Parlamentului, Andrian Candu, care au emis o notă prin care oficialilor moldoveni li se cere să evite deplasările în Federația Rusă

• 10 martie – Cea mai înaltă instanță judiciară din Coreea de Sud a aprobat destituirea președintei Park Geun-Hye, obligată să părăsească scena politică în urma unui răsunător scandal de corupție. În urma hotărârii, Park Geun-Hye trebuie să plece de la Casa Albastră, reședința prezidențială, iar în termen de 60 de zile vor fi organizate alegeri anticipate pentru funcția supremă în stat

• 12 martie – Mai multe oraşe europene mari cu puternică minoritate turcă au interzis mitingurile electorale pe care autorităţile de la Ankara ar fi vrut să le organizeze în sprijinul unui „DA” pentru schimbările constituţionale care vor fi decise dacă trece referendumul din 16 aprilie. Campania pro-Erdogan pe care guvernul turc a încercat să o ducă în ţările din Europa unde se află o puternică minoritate turcă continuă să stârnească dezbateri aprinse. După Germania, a fost rândul Olandei să provoace furia Ankarei, după ce autorităţile olandeze au interzis participarea la mitigurile electorale a doi miniştri turci

– Pe de altă parte, Ministerul de Externe olandez a declarat că autorităţile turce sunt responsabile pentru siguranţa diplomaţilor olandezi aflaţi în Turcia, ca răspuns la escaladarea tensiunilor dintre cele două ţări. Steagul turc a fost arborat temporar de un manifestant pe consulatul Olandei din Istanbul, iar cel olandez îndepărtat, provocând plângeri din partea Guvernului de la Haga

• 13 martie – Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO) a anunţat că aproximativ 465.000 de persoane au fost ucise şi au dispărut de când a început războiul civil din Siria, în urmă cu şase ani. Războiul a început în urmă cu şase ani, cu proteste împotriva Guvernului Bashar al-Assad. Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului a anunţat că a adunat documente privind moartea a peste 321.000 de persoane de la începutul războiului şi dispariţia a peste 145.000

• 13 martie – Noul preşedinte al Bulgariei, Rumen Radev, nu este de acord cu acordul de liber schimb dintre UE şi Canada (CETA), semnat în luna octombrie, aşa că va sesiza Curtea Constituţională bulgară. Dacă acest lucri se va întâmpla, acordul va fi blocat, ceea ce înseamnă că românii nu vor mai merge fără vize în Canada. ”În calitatea de preşedinte al Bulgariei şi de garant al Constituţiei, voi înainta această chestiune Curţii Constituţionale, întrucât CETA necesită amendamente la legea fundamentală şi Curtea Constituţională va trebui să se pronunţe asupra conformităţii legale.

• 13 martie – Uniunea Europeană a anunţat că a prelungit cu şase luni, până pe 15 septembrie, sancţiunile vizând persoanele şi entităţile ruse implicate în anexarea Crimeei, în 2014. Pe listă figurează, printre alţii, consilieri ai preşedintelui rus Vladimir Putin, parlamentari şi oficiali din sectoarele apărării, de informaţii, militar, precum şi separatişti ucraineni şi rebeli din estul Ucrainei.

• 13 martie – Liderii celui mai important partid naţionalist al Irlandei de Nord, Sinn Fein, au declarat că doresc organizarea unui referendum pentru ieşirea din Marea Britanie „cât mai repede posibil”. Anunţul a venit la doar câteva ore după prim-ministrul Scoţiei, Nicola Sturgeon, a cerut un nou vot de independenţă. „Brexit va reprezenta un dezastru pentru economie, şi un dezastru pentru poporul Irlandei. Un referendum asupra unirii tuturor irlandezilor trebuie să se întâmple cât mai repede cu putinţă”, a declarat Michelle O’Neill, liderul Sinn Fein în Irlanda de Nord

• 14 martie – Președintele Parlamentului European Antonio Tajani a deschis şedinţa de la Strasbourg pentru exprimarea votului asupra unor documente ale a Parlamentului European, anunţând decizia de a-l sancționa pe deputatul Janusz Korwin-Mikke pentru declarațiile sale împotriva egalităţii de gen. „Nu voi tolera un astfel de comportament, în mod special atunci când vine de la cineva din partea căruia este de așteptat să își îndeplinească îndatoririle în calitate de reprezentant al popoarelor Europei, cu demnitatea cuvenită. Prin jignirea tuturor femeilor, deputatul a dat dovadă de dispreț față de valorile noastre fundamentale. De aceea, am deschis imediat o anchetă cu privire la această întâmplare, pe care am încheiat-o rapid prin impunerea unei sancțiuni proporționale cu gravitatea faptei.”

• 14 martie – Candidatul partidului „Les Republicains“ („Republicanii“) la alegerile prezidenţiale din Franţa, Francois Fillon, a fost pus sub acuzare pentru „deturnare de fonduri publice“, „complicitate şi tăinuirea deturnării de fonduri publice“, „complicitate şi tăinuire a abuzurilor de bunuri sociale“, precum şi de faptul că nu a depus declaraţii corecte la autoritatea de monitorizare, au declarat surse judiciare citate de „Le Monde“. Francois Fillon a anunţat că va rămâne în cursa pentru alegerile prezidenţiale chiar dacă va fi pus sub acuzare.

• 15 martie – Alegeri legislative în Olanda. După numărarea a 94% din voturi, PVV, partidul premierului Mark Rutte, a câştigat alegerile legislative cu 33 de mandate din cele 150 de locuri din legislativul de la Haga. Rezultatele parţiale arată că populiştii lui Geert Wilders (Partidul pentru Libertate, anti-imigraţie şi anti-Islam) au obţinut 19 mandate. Exit-pollurile vorbesc despre o rată de participare la vot de 81%, mult peste cea din urmă cu patru ani, care a fost de 65%.

• 16 martie – Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a dat aviz pozitiv legii care autorizează premierul să declanşeze procedura de Brexit, a anunţat preşedintele Parlamentului John Bercow. Semnătura monarhului, o formalitate după lumina verde dată la 13 martie de Parlament, înseamnă că Theresa May poate de acum să invoce în orice moment Articolul 50 din Tratatul de la Lisabona, care declanşează formal procedura de ieşire a UK din Uniunea Europeană. Odată activat Articolul 50, Marea Britanie şi UE vor avea la dispoziţie doi ani pentru finaliza negocierile de ieşire

• 19 martie – Președintele Comisiei Europene a reafirmat faptul că reintroducerea pedepsei capitale în Turcia, măsură pe care Ankara a declarat că o are în vedere după referendumul din 16 aprilie, va împiedica aderarea acestei țări la UE

• 19 martie – Ministrul Apărării din Germania, Ursula von der Leyen, a respins afirmaţiile preşedintelui Statelor Unite, Donald Trump, care spunea despre Germania că datorează NATO şi Statelor Unite „sume mari” de bani pentru apărare. Ministrul a declarat că nu există nicio restanţă la NATO şi că este o greşeală din partea acestora să ceară o investire de 2% a producţiei economice până în 2024. „Cheltuielile pentru apărare merg şi către misiunile Naţiunilor Unite, misiunile europene precum şi contribuţiile la lupta împotriva teroriştilor ISIS”, a completat aceasta

• 19 martie – Cu un scor istoric, de 100% voturi, Martin Schultz a fost ales preşedintele Partidului Social-Democrat (SPD). Cu 605 voturi din 605 – Martin Schultz (61 ani), fostul preşedinte al Parlamentului European, şi-a anunţat deja inclusiv candidatura la alegerile legislative ce urmează să aibă loc la 24 septembrie, în competiţie cu Angela Merkel, candidată la al patrulea mandat de Cancelar, în numele conservatorilor UCD

• 22 martie – Un bărbat a intrat cu autoturismul în pietonii de pe podul Westminster din Londra, iar după aceea a reuşit să înjunghie un poliţist şi a încercat să intre în clădirea Parlamentului, înainte de a fi împuşcat mortal de forţele de securitate. Poliţistul înjunghiat a decedat în urma rănilor suferite, la fel şi doi dintre pietonii loviţi de maşina atacatorului.

În total bilanţul atentatului revendicat de ISIS, a fost de 5 morţi şi 40 de răniţi. Două persoane de cetăţenie română au fost rănite în urma atacului de la Londra. Una dintre ele a fost externată la scurt timp iar alta se afla în stare gravă. Tânăra româncă, aflată în stare gravă după atacul de la Londra, a fost supusă unei intervenţii chirurgicale, fiind transferată într-o altă unitate medicală pentru investigaţii suplimentare

• 25 martie – Liderii statelor membre UE, cu excepția Marii Britanii, au adoptat Declarația de la Roma, proclamând că Blocul comunitar reprezintă ‘viitorul nostru comun”, în pofida unor crize profunde care au șubrezit unitatea comunității europene. Acest summit informal este primul de o asemenea amploare de la referendumul prin care Regatul Unit a decis să părăsească blocul comunitar și este dedicat aniversării a 60 de ani de la înființarea comunității europene. Declarația subliniază angajamentul pentru „o uniune unică cu instituții comune și valori puternice, o comunitate a păcii, libertății, democrației, drepturilor omului și statului de drept”

• 29 martie – Ambasadorul Marii Britanii la Uniunea Europeană, Tim Barrow, i-a înmânat personal, președintelui Consiliului European, Donald Tusk, o scrisoare de șase pagini prin care Bruxellesul este notificat cu privire la declanșarea Brexit-ului. Scrisoarea, semnată de prim-ministrul britanic Theresa May, stabilește șapte principii propuse de șefa executivului de la Londra, în conformitate cu care să se desfășoare negocierile dintre UE și Marea Britanie care vor dura doi ani.

În scrisoare, care începe cu formula „Dragă președinte Tusk”, Theresa May anunță că „astăzi, vă scriu pentru a transpune în fapte decizia democratică a poporului britanic. Prin urmare, notific Consiliul European în conformitate cu Articolul 50 din Tratatul Uniunii Europene de intenția Regatului Unit de a se retrage din Uniunea Europeană”. „Așa cum am spus și în alte ocazii, decizia (Marii Britanii de a părăsi UE, luată la referendumul din 23 iunie 2016 – n.r.) nu reprezintă o respingere a valorilor pe care le împărtășim cu ceilalți europeni. Nici nu este o încercare de a face rău Uniunii Europene sau statelor membre rămase. Dimpotrivă, Marea Britanie dorește ca Uniunea Europeană să reușească și să prospere”, scrie May.

May a exprimat disponibilitatea guvernului său de a aborda negocierile cu ambiție, oferindu-le cetățenilor și companiilor din Marea Britanie și din UE, dar și din terțe țări din întreaga lume, „cât mai multă siguranță cu putință, cât mai repede cu putință”. Totodată, Theresa May s-a angajat că Marea Britanie își va respecta responsabilitățile de stat membru atâta vreme cât va rămâne în Uniunea Europeană și că legislația pe care o va propune nu va intra în vigoare decât după părăsirea blocului comunitar

• 3 aprilie – O explozie a avut loc într-un vagon de metrou din Sankt Petersburg, în urma căreia cel puțin 10 oameni au murit și 37 de persoane au fost rănite, conform celui mai recent bilanț al autorităților ruse. Explozia a fost provocată de un dispozitiv exploziv improvizat, cu TNT. O altă bombă neexplodată a fost găsită într-o altă stație de metrou și a fost dezamorsată. Președintele Vladimir Putin se afla la Sankt Petersburg în momentul exploziei. Autoritățile ruse investighează explozia ca pe un atac terorist.

• 7 aprilie – în jurul orei locale 14:50, un camion furat a intrat în oamenii care se aflau în faţa unui magazin Åhléns de pe strada pietonală Drottninggatan din centrul capitalei Suediei, Stockholm. Camionul a ucis patru oameni şi a rănit alţi 15. Un posibil autor al atacului a fost arestat de forţele de securitate. Atacul a avut loc în aceeaşi zonă unde s-a întâmplat şi cea mai recentă tentativă de atentat din Suedia, în 2010, când un irakian cu cetăţenie suedeză a încercat să comită un atentat sinucigaş, însă a eşuat, explozibilii detonându-se necontrolat şi omorându-l doar pe atacator

• 9 aprilie – Mai multe mii de persoane au manifestat la Budapesta în sprijinul Universității Central-Europene (CEU), finanțată de miliardarul american de origine ungară George Soros, împotriva căreia guvernul lui Viktor Orban a lansat o ofensivă. Alături de studenți și de personal al universității, manifestanți de toate vârstele îmbrăcați în albastru (culoarea CEU) au participat la marș, care a reunit mai mult de 20.000 de persoane

• 16 aprilie – Majoritatea cetățenilor turci s-a pronunțat, la limită, cu 51% în favoarea proiectului de instituire a sistemului prezidențial, situație care îi va oferi prerogative sporite președintelui Recep Tayyip Erdogan, conform rezultatelor finale ale referendumului constituțional. Comisia Electorală a luat o măsură extrem de controversată, care pune la îndoială corectitudinea votului: au fost acceptate la numărătoare și voturile fără ștampilă oficială, cu excepția cazurilor când se poate dovedi că ele au fost aduse din afara secțiilor de votare. Majoritatea turcilor din diaspora au votat Da, în România votul turcilor fiind împotriva lui Erdogan 55%-45%, ca și în multe alte țări, precum SUA, însă marile comunități turce din Vest au votat majoritar Da. Turcii au ieșit la urne pentru a vota la referendumul constituțional convocat de președintele Recep Tayyip Erdogan, în urmă căruia Turcia va deveni de facto o republică prezidențială, în care Erdogan poate rămâne președinte până în 2029. Schimbările constituționale propuse de Erdogan reprezintă cele mai mari modificări ale sistemului de guvernare al statului turc, de la înființarea republicii de către Kemal Ataturk, în 1923. Cei care îl susțin pe Erdogan spun că schimbările propuse ar moderniza statul turc, în timp ce opozanții arată că regimul autocratic al lui Erdogan ar primi și mai multe puteri

– la 17 aprilie, principala formațiune turcă de opoziție, Partidul Republican al Poporului (CHP), a cerut anularea referendumului în urma căruia președintele Recep Tayyip Erdogan își va extinde prerogativele, respectiva formațiune anunțând că intenționează să se adreseze inclusiv Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO)

• 18 aprilie – După ce a repetat până la obsesie în mai toate interviurile că nu va declanșa alegeri anticipate după referendumul privind Brexit, premierul britanic Theresa May a făcut exact asta: a solicitat alegeri anticipate pentru data de 8 iunie 2017, cu trei ani înainte de termenul din 2020. Cu un avans în sondaje al conservatorilor de 15-20% în fața laburiștilor, gestul liderei din Downing Street 10 este văzut ca unul pur politic de a-și spori puterea și susținerea parlamentară, într-un moment în care laburiștii par pierduți în haos

• 23 aprilie – Posturile de televiziune și radio franceze au anunțat rezultatele primului tur de scrutin al prezidențialelor franceze.Cei doi calificați pentru al doilea tur de scrutin sunt centristul Emmanuel Macron (cu 23,7% din voturile exprimate) și Marine Le Pen, lidera Frontului Național (extrema dreapta), cu 22% din voturi

• 7 mai – Franța și-a ales președintele, sub stare de urgență. Emmanuel Macron ar fi obținut peste 65 la sută din voturile exprimate, iar Marine le Pen a fost înfrântă. Potrivit sondajelor de la ieșirea de la urne, Emmanuel Macron a câștigat alegerile din Franța cu 65,9 la sută din voturi. Le Pen ar fi obținut 34,1 la sută din voturile exprimate

– Prima declarație a lui Emmanuel Macron după victorie: „o nouă pagină s-a deschis” pentru țară, „cea a speranței și încrederii regăsite”. Macron a fost aclamat seara de mii de susținători adunați pe esplanada muzeului Luvru, după ce sondajele de la ieșirea de la urne au arătat o victorie detașată a sa în fața lui Marine Le Pen

• 12 mai – Atacul cibernetic masiv declanșat la nivel mondial a făcut „200.000 de victime, în special companii, în cel puțin 150 de țări”, a declarat la 14 mai, într-un interviu pentru postul britanic de televiziune ITV, directorul Europol, Rob Wainwright. Desfășurăm operațiuni împotriva a circa 200 de atacuri cibernetice pe an, însă până acum nu am mai văzut un astfel de atac”, a subliniat șeful Europol, oficiul european de poliție. El a mai spus că cel mai probabil numărul victimelor va crește, când „oamenii se vor întoarce luni la muncă și își vor deschide calculatorul”

• 19 mai – Procurorul general al Suediei a decis să abandoneze urmărirea penală a fondatorului Wikileaks, Julian Assange și a retras mandatul european de extrădare împotriva să. Assange, care era acuzat de viol în Suedia, se află de cinci ani în Ambasada Ecuadorului de la Londra, unde a obținut azil politic. Marianne Ny a declarat în cadrul unei conferințe de presă la Stockholm că retrage mandatul întrucât nu i se pot cîtă lui Assange acuzațiile. Poliția Metropolitană din Londra, care a cheltuit peste 11 milioane de lire sterline cu paza ambasadei, a anunțat că va continuă să păzească Ambasada Ecuadorului dat fiind că Assange este în continuare urmărit pentru neprezentare la curte, infracțiune pasibilă de o pedeapsa cu închisoarea de până la un an și o amendă

• 19 mai – Parlamentul European (PE) a adoptat, în premieră, o rezoluție pentru declanșarea Articolului 7 în cazul Ungariei, articol ce prevede suspendarea drepturilor de vot în instituțiile comunitare. Regimul de la Budapesta este acuzat de încălcarea legislației europene, îngrădirea drepturilor omului, a libertății de exprimare, sustragere de la îndatoririle cu privire la imigranți. Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene nu a mai fost invocat niciodată. Propunerea comună de rezoluție a fost depusă de către Alianţa Progresistă a Socialiștilor și Democraților, Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, grupul Verzilor și Stânga Unită Europeană (GUE) și a fost făcută după decizia Ungariei de a închide Universitatea Central-Europeană din Budapesta, finanțată de George Soros, împotriva căruia premierul ungar duce un război

• 19 mai – Hassan Rouhani, preşedintele în exerciţiu al Iranului, a fost reales în funcţie cu 57% din voturile exprimate. Principalul său contracandidat, Ebrahim Raisi, a obţinut 38,3% din voturi

• 22 mai – Un atentat în care au murit 22 de oameni, inclusiv copii, a fost produs de Salman Abedi, un britanic de origine libiană de 22 de ani, care s-a aruncat în aer la ieșirea de la un concert al cântăreței americane Ariana Grande, la Manchester, pe Manchester Arena. Alţi 59 de oameni au fost răniţi. Atentatul, revendicat de gruparea Statul Islamic (SI) este cel mai sângeros din Marea Britanie după atentatele care au avut loc în transporturile londoneze în 2005 și care s-au soldat cu moartea a 52 de oameni.

Unsprezece persoane rămân reținute de poliția britanică în cadrul anchetei, în timp ce alte șase persoane au fost repuse în libertate fără ca acuzații să fie formulate împotriva lor. Anchetatorii au dat asigurări că au făcut „progrese semnificative” în ancheta asupra atacului. Ei au afirmat că Salman Abedi „a părăsit Marea Britanie în 15 mai și că a revenit în 18 mai”. Potrivit unei surse apropiate familiei, Abedi se afla în Libia cu câteva zile înainte de atentat. Poliția germană a semnalat la rândul său că el a făcut o escală la Dusseldorf.

Tatăl și fratele lui Salman Abedi au fost arestați și se află în detenție în Libia, unde autoritățile afirmă că cei doi frați erau membri ai organizației Statul Islamic.

• 25 mai – Ofiţeri şi procurorii anticorupţie din Republica Moldova au descins la sediul primăriei municipiului Chişinău. În cadrul unei anchete legate de parcările cu plată din capitala Republicii Moldova au fost reţinute 10 persoane, printre care primarul Dorin Chirtoacă. Primarul Chirtoacă a fost plasat în cursul zilei de 26 mai în arest la domiciliu pentru 30 de zile

• 29 mai – „Un dialog franc” și-au propus să aibă președintele francez Emmanuel Macron și omologul său Vladimir Putin, la Versailles. Cu o agendă plină de subiecte delicate: războiul din Siria, războiul din estul Ucrainei, sancțiunile impuse Rusiei de Uniunea Europeană, relațiile franco-ruse care sunt mai mult decît crispate de peste cinci ani… Vizita este un eveniment politic și mediatic în Franța și în Europa, cu atît mai mult cu cît Vladimir Putin devine primul șef de stat primit de Emmanuel Macron care și-a început mandatul abia pe data de 14 mai

• 1 iunie – Președintele american, Donald Trump, a anunțat, de la Casa Albă, ieșirea Statelor Unite din Acordul de la Paris privind schimbările climatice, după cum a promis să facă în timpul campaniei electorale, în numele apărării locurilor de muncă ale cetățenilor americani și sloganului „Mai întâi America”. Donald Trump a mai afirmat că Acordul de la Paris este în dezavantajul Statelor Unite, dar este dispus să negocieze un nou acord asupra schimbărilor climatice „în termeni echitabili pentru Statele Unite”. Potrivit președintelui american, acordul actual nu este destul de dur cu China și India

• 3 iunie – Cel puțin șase oameni au fost uciși noaptea la Londra, într-un atac terorist în zona Podului Londrei. Mark Rowley, comandantul serviciilor antiteroriste, a anunțat că poliția a reușit să doboare trei presupuși teroriști în opt minute de la primul apel. Alte cel puţin 48 de persoane au fost rănite

• 5 iunie – Arabia Saudită, Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Yemen şi Egiptul au rupt legăturile diplomatice cu Qatar, pe care îl acuză că susține terorismul. Diplomaţii qatarezi din cele cinci ţări arabe au primit ordin să se întoarcă în 48 de ore la Doha.

Cele cinci ţări arabe au precizat că nu le vor permite cetăţenilor să viziteze sau să tranziteze un aeroport din Qatar, iar zborurile qatareze nu vor putea să treacă prin spaţiile aeriene ale Arabiei Saudite, Egiptului, Emiratelor Arabe Unite şi Yemenului.

Arabia Saudită susține că a luat decizia privind întreruperea legăturilor diplomatice pentru „a-şi proteja propria securitate naţională de pericolele terorismului şi extremismului”.

Saudiții transmit că măsura „decisivă” a fost luată ca urmare a „încălcărilor grave comise de autorităţile din Qatar în ultimii ani”.

Bahrain a acuzat Doha că ar încerca să „submineze securitatea şi stabilitatea Bahrainului şi de imixtiuni în treburile interne ale ţării”.

Guvernul recunoscut pe plan internațional al Yemenului a anunțat luni ruperea relațiilor diplomatice cu Qatarul, acuzându-l de cooperare cu rebelii houthi, a relatat agenția de stat Saba.

În replică, Qatarul a afirmat că se confruntă cu o campanie de minciuni și invenții al cărei scop este punerea sa sub tutelă.

Ministerul de Externe de la Doha subliniază într-un comunicat că, în calitate de membru al Consiliului de cooperare al Golfului, Qatarul respectă suveranitatea altor țări și nu intervine în afacerilor lor interne.

• 5 iunie – Muntenegru devine oficial cel de-al 29-lea stat membru al NATO, limita sudică a alianţei desfăşurându-se astfel din Portugalia până la graniţa turco-siriană

• 8 iunie – Alegeri generale anticipate în Regatul Unit. Partidul Conservator, aflat la putere şi condus de Theresa May, a pierdut majoritatea absolută în Parlamentul de la Londra însă rămâne cel mai mare partid, el urmând a forma guvernul care va negocia Brexit-ul

• 11 iunie – În Ucraina a intrat în vigoare decizia privind ridicarea vizelor pentru ucrainenii care călătoresc în UE. Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, şi cel slovac, Andrej Kiska, au participat la inaugurarea unei „uşi simbolice” la graniţa dintre cele două ţări, eveniment prilejuit de ridicarea vizelor între Ucraina, ţările din UE şi spaţiul Schengen

• 14 iunie – Într-un incendiu major la Grenfell Towers, un bloc de locuinţe de 24 etaje din nord-vestul Londrei, au murit 17 persoane şi cel puţin 79 au fost rănite. După ultimul bilanţ sunt 79 de morţi.

• 18 iunie – Alegeri legislative în Franţa, al doilea scrutin. Partidul lui Emmanuel Macron, En Marche, a câştigat cu un scor zdrobitor alegerile din Franţa. Partidul a obţinut minim 395 din totalul de 577 de mandate puse în joc la al doilea tur al alegerilor legislative. Partidul de dreapta Les Republicains şi formaţiunea UDI vor obţine 125 de mandate, iar Partidul Socialist 49. Formaţiunea lui Jean-Luc Melenchon, La France Insoumise (stânga), şi PCF vor avea 30 de reprezentanţi în Adunarea Naţională, iar Frontul Naţional, al lui Marine Le Pen, 8 mandate. 44,4% din alegători au votat în turul al doilea, faţă de 48,71% în primul scrutin (11 iunie).

• 24 iunie – Oficiali al emiratului Qatar au declarat că nu pot accepta cele 13 condiţii puse de Arabia Saudită, EAU, Egipt și Bahrein. Cele 4 state au impus din 5 iunie un embargou total privind accesul spre Qatar, acuzat de relaţii cu mişcările teroriste. În 9 iunie, preşedintele Trump a dat un mesaj ultimativ Qatarului, declaraţia fiind citită în prezenţa preşedintelui Iohannis, pe peluza de la Casa Albă, în cadrul conferinţei comune de presă

• 1 iulie – Estonia a preluat președinția semestrială a Consiliului UE și a anunțat că una dintre prioritățile ei va fi consolidarea cooperării cu țările Africii și cu Turcia pentru a gestiona problema migrației. Premierul eston, Juri Ratas, a declarat la o conferință de presă comună cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, că în exercitarea președinției Consiliului UE țara sa va încerca să obțină progrese și la capitolele securitate, dezvoltarea digitizării și a unei economii europene „deschise și inovatoare”

• 4 iulie – Coreea de Nord a testat cu succes o rachetă balistică intercontinentală, o etapă crucială spre realizarea obiectivului său de a putea amenința Statele Unite ale Americii cu arma nucleară. Testul „istoric” cu o rachetă Hwasong-14 a fost supervizat de liderul nord-coreean Kim Jong-Un, a anunțat într-un buletin special o prezentatoare a televiziunii de la Phenian. Racheta a atins o altitudine de 2.802 km și s-a deplasat pe o distanță de 933 km, a precizat ea.

– Secretarul de stat american, Rex Tillerson, a declarat că racheta lansată de Coreea de Nord era o „rachetă balistică intercontinentală” și a denunțat „o nouă escaladare a amenințării” nord-coreene. „Statele Unite condamnă cu fermitate tirul nord-coreean al unei rachete balistice intercontinentale (ICBM). Testarea unei ICBM constituie o nouă escaladare a amenințării (nord-coreene) la adresa Statelor Unite, a aliaților și partenerilor noștri, a regiunii și a lumii”, a declarat Rex Tillerson, într-un comunicat

• 7 iulie – Președintele american Donald Trump și omologul său rus, Vladimir Putin, au avut la Summit-ul G20 prima reuniune bilaterală de la învestirea în funcție a liderului de la Casa Albă. Cei doi lideri mondiali și-au dat mâna și au zâmbit în fața presei, în prima parte a întâlnirii, la care au avut acces și jurnaliștii. Președintele Donald Trump a declarat că : „am avut niște discuții foarte, foarte bune”, sugerând că se vor „întâmpla multe lucruri pozitive pentru Rusia, pentru Statele Unite și pentru toți cei vizați”

• 14 iulie – La invitaţia preşedintelui francez Emmanuel Macron, preşedintele american Donald Trump a participat la Paris la parada care a marcat 228 de ani de la „Căderea Bastiliei“. Ultima dată când un preşedinte al SUA a participat la o paradă în Franţa s-a întâmplat în 1989, cu ocazia bicentenarului Revoluţiei Franceze

• 17 iulie – Membrii Colegiului Electoral din India au votat pentru alegerea noului preşedinte al republicii. Ei au avut de ales între Ram Nath Kovind, candidat al Alianţei Naţionale Democrate, şi Meira Kumar din Alianţa Progresistă. Cu un scor de 65,5% a fost ales al 14-lea preşedinte al Indiei pentru o perioadă de 5 ani, avocatul Ram Nath Kovind (71 ani). El îl va succede pe Pranab Mukherjee

• 20 iulie – Camera inferioară a Poloniei a votat, cu 235 de voturi pentru, 192 contra şi 23 de abţineri, reforma judiciară care va permite un control mai mare asupra justiţiei al membrilor Parlamentului polonez şi partidelor guvernamentale. Comisia Europeană vede separarea puterilor pusă în pericol

• 30 iulie – Peste zece mii de persoane au manifestat, la Chișinău, împotriva noului sistem electoral. Manifestația organizată de partidele opoziției neparlamentare, partidul politic Demnitate și Adevăr și Partidul Acțiune și Solidaritate a început la prânz, în fața clădirii Parlamentului din Republica Moldova, unde manifestanții au scandat lozinci împotriva coaliției care a aprobat votul mixt (PSRM, PDM, PPEM), apoi au plecat într-un marș prin centrul Chișinăului, făcând câteva opriri – prima, la sediul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, unde s-au scandat lozinci anti-Dodon, apoi, coloana de manifestanți s-a deplasat pe bulevardul Ștefan cel Mare, trecând prin Piața Marii Adunări Naționale, făcând ulterior o oprire la Ministerul Afacerilor Interne, unde mulțimea a scandat: „Poliția îi apără pe mafioți!”