Principalele burse europene au înregistrat luni dimineaţa scăderi importante, afectate de agravarea crizei sanitare provocată de epidemia de coronavirus dar şi de şocul petrolier provocat de Arabia Saudită care a declanşat un război al preţurilor, transmite Reuters.
La scurt timp de la debutul tranzacţiilor, bursa de la Londra a înregistrat o cădere de 7,14% iar cea de la Frankfurt un declin de 6,16%. Indicele FTSE MIB al bursei de la Milano a căzut cu 10,45%.
În jurul orei 10:08 GMT, bursa de la Paris afişa o scădere de 6,86%, cel mai puternic declin înregistrat în cursul unei şedinţe după data de 24 iunie 2016, când a avut loc referendumul pentru Brexit.
Indicele paneuropean Stoxx pentru bănci s-a depreciat cu 8,21%, cu scăderi de peste 15% pentru băncile italiene. În cazul companiilor petroliere, indicele paneuropean Stoxx a înregistrat o scădere de 14,33%.
Băncile franceze, la fel ca şi băncile europene, se numără printre cele mai afectate, fiind penalizate de scăderea randamentelor la obligaţiunile guvernamentale. Acţiunile Société Générale au pierdut 13,18%, BNP Paribas a scăzut cu 9,39% iar Credit Agricole a pierdut 9,93%.
În rândul companiilor petroliere, scăderile au fost provocate de decizia Arabiei Saudite de a reduce preţul oficial de vânzare al petrolului şi de a-şi majora producţia de ţiţei luna viitoare, declanşând practic un război al preţurilor exact într-un moment în care epidemia de coronavirus afectează cererea mondială de petrol.
Piaţa aurului negrului a fost afectată de decizia Arabiei Saudite de a reduce drastic preţul ţiţeiului, adoptând o strategie de pământ pârjolit după eşecul negocierilor care au avut loc săptămâna trecută între OPEC şi Rusia.
La aceste negocieri părţile nu au reuşit să se înţeleagă asupra unor reduceri suplimentare de producţie pentru a încerca să pună capăt scăderii consumului de petrol ca urmare a epidemiei de coronavirus.
Ultima dată când Arabia Saudită, Rusia şi alţi mari producători de petrol s-au luptat între ei pentru cotă de piaţă a fost între 2014 şi 2016, ca reacţie la majorarea producţiei de petrol a SUA, care a devenit un important producător mondial de petrol graţie petrolului de şist.
"Prognozele pentru piaţa petrolului sunt chiar mai sumbre decât în luna noiembrie 2014, când a început ultimul război al preţurilor, având în vedere că vine pe fondul unei scăderi semnificative a cererii de petrol din cauza coronavirusului", susţin analiştii de la Goldman Sachs.
Atât Goldman Sachs cât şi alte mari bănci precum Morgan Stanley şi-au revizuit prognozele privind creşterea cererii de petrol, Morgan Stanley prognozând că cererea de petrol a Chinei va stagna în 2020. De asemenea, Goldman Sachs se aşteaptă la o contracţie de 150.000 de barili pe zi a cererii mondiale de petrol.Cotaţiile futures pentru ţiţeiul Brent au scăzut cu 27%, până la 33,04 dolari per baril în jurul orei 05:52 GMT, după ce anterior a coborât până la 31,02 dolari, cel mai scăzut nivel înregistrat după luna februarie 2016.
Dacă această tendinţă va continua, ţiţeiul Brent se îndreaptă spre cea mai mare scădere înregistrată într-o singură zi după data de 17 ianuarie 1991, când a început primul război din Golf.
De asemenea, cotaţia barilului de ţiţei american West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 29%, până la 29,40 dolari, după ce a anterior a ajuns până la 27,34 dolari, de asemenea cea mai scăzută valoare de după luna februarie 2016.
Şi în acest caz, referinţa WTI se îndreaptă spre cel mai mare declin înregistrat vreodată într-o singură zi, depăşind căderea de 33% înregistrată în luna ianuarie 1991.
Pe alte pieţe, dolarul s-a depreciat semnificativ în raport cu yenul japonez iar aurul a atins cel mai ridicat nivel de după 2013, în condiţiile în care investitorii se îndreaptă spre activele sigure.
