Liderii europeni au acordat Ucrainei statutul de candidat, într-o decizie istorică care deschide ușa aderării la UE pentru țara sfâșiată de război și dă o lovitură lui Vladimir Putin.
Liderii UE reuniți la Bruxelles au aprobat statutul de candidat al Ucrainei joi seară, la aproape patru luni după ce președintele țării, Volodimir Zelenski, a lansat cererea țării sale de a adera la bloc în primele zile ale invaziei ruse. Moldova a primit și statutul de candidat.
Zelenski a salutat imediat mișcarea, numind-o „un moment unic și istoric” în relațiile cu blocul celor 27 de națiuni. „Viitorul Ucrainei este în UE”, a scris el pe Twitter.
„Este o victorie”, a spus Zelenskiy pe Instagram. „Așteptăm de 120 de zile și 30 de ani”, a adăugat el, referindu-se la durata războiului și deceniile de când Ucraina a devenit independentă la destrămarea Uniunii Sovietice. „Și acum vom învinge inamicul.”
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că a fost „o zi bună pentru Europa”. Președintele francez, Emmanuel Macron, a spus că este o decizie istorică care a transmis „un semnal puternic către Rusia în contextul geopolitic actual”.
Trecerea de la candidat la candidat durează de obicei ani de zile, dar UE a accelerat dramatic procesul, pe fondul indignării față de brutalitatea atacului rusesc neprovocat, și pentru a arăta solidaritatea cu apărătorii Ucrainei.
„Ucraina trece prin iad dintr-un motiv simplu: dorința ei de a adera la UE”, a scris von der Leyen pe Twitter în ajunul summitului. Comisia săptămâna trecută a cerut liderilor UE să acorde Ucrainei statutul de candidat.
Anterior, ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, a declarat că statutul de candidat va „trasa o linie sub decenii de ambiguitate și o va pune în piatră: Ucraina este Europa, nu o parte din „lumea rusă””.
Ambasadorul Ucrainei la UE, Vsevolod Chentsov, a declarat la începutul acestei săptămâni că UE s-a deplasat cu „viteza fulgerului” conform standardelor sale.
„Avem nevoie de această claritate [cu privire la apartenența la UE] pentru a sprijini armata ucraineană, societatea ucraineană, din punct de vedere moral, psihologic și pentru a obține un sentiment clar și înțelegere a direcției de mișcare pentru Ucraina”, a spus el.
Ucraina caută aderarea la UE încă de la „revoluția portocalie” din 2004 și mai accentuat de la protestele de la Maidan din 2013-2014, când președintele pro-Kremlin, Viktor Ianukovici, a fost demis după ce a refuzat să semneze un acord de asociere cu blocul. Dar înainte de război, apartenența la UE nu era de acord pentru țara cu 41 de milioane de oameni care este afectată de corupție.
Când Zelenski a anunțat candidatura Ucrainei la aderarea la UE, multe țări din vestul Europei au fost sceptice. Înalți oficiali au numărat 10 state membre care s-au opus statutului de candidat pentru Ucraina, dar starea de spirit s-a schimbat, deoarece liderii se temeau să fie de partea greșită a istoriei.
„Cu doar câteva luni în urmă, eram cu adevărat sceptic că vom ajunge aici în această poziție în care Ucraina obține statutul de candidat”, a declarat prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, un susținător pe termen lung al sperantelor de aderare a Kievului.
Ajuns la summit, premierul olandez Mark Rutte a spus că a fost „puțin îngrijorat” că comisia se grăbește să obțină statutul de candidat pentru Ucraina, dar a recunoscut că s-a înșelat. Comisia a elaborat o „evaluare dură, brutal de sinceră cu Ucraina” cu privire la ceea ce mai trebuie făcut pentru a începe discuțiile de aderare. „Situația geopolitică de la sfârșitul lunii februarie, agresiunea oribilă și complet disprețuitoare a Rusiei împotriva Ucrainei” a făcut „și parte din situația în care discutăm acest lucru”, a adăugat el.
Capitalele UE știu, de asemenea, că discuțiile de aderare vor dura mulți ani. Procesul poate merge invers, dacă un viitor guvern de la Kiev nu reușește să implementeze reforme privind statul de drept și să-și alinieze economia la standardele UE.
Un proiect de copie a concluziilor summit-ului văzut de Guardian afirmă că progresul unei țări candidate va depinde de „propriul merit”, dar și de „luând în considerare capacitatea UE de a absorbi noi membri”.
Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a spus că UE trebuie să-și „reformeze procedurile interne” pentru a se pregăti pentru noi membri, solicitând o utilizare mai mare a voturilor majorității calificate în domenii precum politica externă, pentru a pune capăt unei țări care blochează o decizie.
Franța este una dintre numeroasele țări care se opun renunțării la dreptul de veto asupra deciziilor de politică externă.
Liderii UE au acordat, de asemenea, statutul de candidat UE Moldovei, fosta țară sovietică de 3,5 milioane, care a cunoscut o creștere a tensiunilor de la invazia rusă a vecinului său.
Georgiei i sa acordat o „perspectivă europeană”, o treaptă pe scara sub statutul de candidat. Liderii UE au fost de acord că fostul stat sovietic ar putea primi, de asemenea, statutul de candidat dacă Tbilisi va avansa cu reforme pentru a susține statul de drept și a proteja libertatea presei. „Dorul de Uniunea Europeană este cel mai puternic impuls pe calea de urmat”, a spus Von der Leyen, într-un posibil semn din cap către zecile de mii de oameni care au manifestat miercuri la Tbilisi în favoarea aderării la UE.
Liderii din Balcanii de Vest, care s-au întâlnit și cu omologii lor din UE la Bruxelles, au salutat decizia pozitivă a Ucrainei, deplângând în același timp cu amărăciune progresul lent al regiunii spre aderare. „Macedonia de Nord este candidată timp de 17 ani dacă nu am pierdut numărul, Albania de la opt, așa că bine ai venit în Ucraina”, a declarat premierul albanez, Edi Rama. „Este un lucru bun să acordăm statutul Ucrainei. Dar sper că poporul ucrainean nu se va face multe iluzii.”
Macedonia de Nord a fost blocată de la începerea discuțiilor de aderare la UE de către Bulgaria, din cauza unei dispute privind interpretarea istoriei. Premierul bulgar, Kiril Petkov, a sperat să ridice dreptul de veto, dar a pierdut miercuri un vot de neîncredere, punând la îndoială orice acord iminent. Albania, a cărei aderare la UE este legată de cea a Macedoniei de Nord, a atacat comportamentul unui aliat NATO.
„Este o rușine că o țară NATO, Bulgaria, răpește alte două țări NATO, și anume, Albania și Macedonia de Nord, în mijlocul războiului fierbinte în curtea Europei, cu alte 26 de țări nemișcate într-un spectacol înfricoșător de impotență”, a spus Rama.
