FRONTIERIŞTII. Klaus Hoffmann a dispărut în urmă cu 30 de ani în România

06 Oct 2016 | scris de Marina Constantinoiu Istvan Deak

Drumul spre libertate al est-germanilor a fost documentat și de cercetătorul german Stefan Appelius. Ani la rând, el s-a ocupat cu evadările din blocul socialist ale est-germanilor prin Bulgaria. În documentele obținute la Sofia, Appelius a dat peste o serie de cazuri care duc spre România.

appelius

Cercetătorul german Stefan Appelius

Un astfel de caz, învăluit în mister total și la 30 de ani de la producerea faptelor, s-a înregistrat în septembrie 1986. Personaj central este inginerul în construcții Klaus Hoffmann. Soția bărbatului născut la Dresda în 1943 admite că acesta se gândea de mult timp să găsească o cale sigură de a fugi din blocul comunist.

A ales un traseu folosit de sute de est-germani înainte de 1989: trecerea Dunării din România în Iugoslavia, solicitarea unor documente provizorii la ambasada Republicii Federale Germane (RFG) din Belgrad, trecerea graniței dintre Iugoslavia și Austria, cu punct final lagărul de refugiați din Germania de Vest.

Soția bărbatului de 43 de ani a contribuit la elaborarea planului de evadare. Zona vizată era o porțiune îngustă a Dunării la Porțile de Fier, care ar urma să fie traversată pe timp de noapte.

”Soțul meu era afectat de situația economică precară din Republica Democrată Germană (RDG). Asta a dus la elaborarea unui plan de evadare în Vest”, susține Heidrun Hoffmann.

S-a antrenat timp de un an

Bărbatul s-a antrenat timp de un an, era chiar profesor de înot și un sportiv de performanță. Avea echipament cât se poate de profesionist, inclusiv costum de neopren de scafandru. Toată familia l-a condus la gară, ceea ce a dezvoltat o traumă.

”Împreună cu fiul meu, l-am condus la gară cu îngrijorare și multă neliniște în suflet. Trenul a părăsit Dresda la ora locală 10.20. Ultima mea amintire cu el e brațul scos pe fereastră, în semn de rămas-bun. De atunci nu l-am mai văzut”. Soția mărturisește că o apucă plânsul de fiecare dată când vede un tren pornind dintr-o gară.

Klaus Hoffmann a părăsit spațiul RDG, iar în orașul ceh Brno s-a urcat într-un tren spre România. Din acel moment omul a dispărut fără urmă.

Arhivele Securității germane nu consemnează absolut nimic despre el. Familia ia în calcul varianta să fi fost ucis și îngropat într-unul dintre sutele de locuri de veci cu victime anonime de pe malul iugoslav. Autoritățile germane nu l-au declarat niciodată decedat.

cimitir

Unul dintre cimitirele de pe malul sârbesc al Dunării, unde au fost înmormântaţi cei care nu au mai reuşit să cunoască libertatea

Fuga pe bandă rulantă

“Cât de cunoscută era în RDG modalitatea de evadare în Occident prin România, o arată faptul că în vara lui 1981, inclusiv nepotul de 22 de ani al vice-șefului STASI (Securitatea est-germană) Markus Wolf a încercat să ajungă în Vest pe această cale. Fuga spontană a studentului la Medicină a eșuat, iar el a ajuns în închisoare, dar asta arată cât de strâns legați erau oamenii din estul Europei, fie ei români, cehi, est-germani sau ruși, în speranța unui mijloc de evadare mai puțin periculos în Vest”, notează Appelius.

”A fost o speranță periculoasă, pentru care mulți au plătit cu viața. Reconstruirea infracțiunilor de la zidul prelungit este deosebit de dificilă și necesită mult timp, mai ales că ea depinde în mare măsură de evaluarea faptelor singulare și găsirea unui contact direct între victime și rudele lor. Suntem abia la începutul cercetării tentativelor de fugă ale est-germanilor la granița de vest a Republicii Socialiste România. Dificultățile suplimentare sunt cauzate de faptul că autoritățile din București, la fel ca și cele din Sofia, au o cu totul altă viziune asupra prelucrării acestor date.

Arhivele din România

Documentele sunt luate în derizoriu și de multe ori chiar ignorate, birocrația existentă împiedică accesul la puținele documente oficiale și le transformă în inaccesibile inclusiv pentru un cercetător german. De multe ori este infirmată chiar și astăzi existența anumitor documente, deși anchetele pe căi neoficiale dovedesc existența lor”, mai scrie sursa citată.

arhive

Arhivele Securităţii române

”Un însărcinat al guvernului federal, care a fost trimis în România și Bulgaria puțin după 1989 cu mandat oficial de cercetare a destinului cetățenilor est-germani uciși sau dispăruți, s-a întors din România cu lucruri nesemnificative, care au catalogat țara în mod eronat ca fiind nevizată (neacuzabilă). Dar există cu adevărat o necesitate însemnată de clarificare. Putem presupune că evaluarea actelor hotărâtoare din România, asemenea celor din Bulgaria, va aduce la lumină soarta tinerilor est-germani uciși în tentativa de a fugi”, consideră cercetătorul german.

Cititorilor care doresc să ne contacteze şi să ne ofere informaţii referitoare la tema frontieriştilor le stau la dispoziţie adresele de email: marina.constantinoiu@mtnews.ro, istvan.deak@mtnews.ro

CITIŢI ŞI ALTE ARTICOLE DINCAMPANIA DE PRESĂ "FRONTIERIŞTII"AICI:

În 1975, Securitatea acuza pichetele de grăniceri că acoperă urmele frontieriștilor

EXCLUSIV. Un vest-german s-a întors după 46 de ani în România, unde şi-a riscat libertatea şi viaţa

Ghinion la Porţile de Fier. Drumul spre libertate, plătit cu luni de închisoare şi bani grei

Mărturie după 30 de ani a unui frontierist român din Elveția

Incredibilul caz al românului care a sărit din RFG în RDG fiindcă îi era dor de România

Wilfried Pohl: înainte de 89 vâna frontieriști, acum e patron de lagăre de refugiați

CAZUL ELFRIEDE POHL. Un concediu în România şi un portbagaj modificat au ajutat-o să fugă din RDG în RFG

FRONTIERIŞTII. Trista aventură în România a „Femeii de la Checkpoint Charlie”. O poveste de film (VIDEO)

Blestemul vieții lui Anton Frank, frontieristul român ”înecat” în Dunăre

FRONTIERIŞTII. De ce fugeau est-germanii prin România, în Germania Federală?

FRONTIERIȘTII. Mica Românie din portbagaje și poduri de tren. Reconstituirea unei evadări