Năstase-n tandem

Ion Iliescu, fostul preşedinte al României, ne-a anunţat – pe jumătate amuzat, pe jumătate asudat – că perechea dumnealui pentru alegerile din toamnă este  Adrian Năstase. Pam-pam! Cică, ne-au anunţat liderii PDSR, nominalizarea lui Adrian Năstase a fost făcută în urma presiunii mediatice. Şi noi care credeam, în naivitatea noastră, că e vorba de presiunea atmosferică din cauciucurile maşinii lui Miron Mitrea. Pedeseriştii sunt mulţi, chiar foarte mulţi cu specialişti cu tot. Însă, când e să propună un om pentru funcţia de prim-ministru, dacă Nicolae Văcăroiu e plecat cumva din localitate, e jale. Hrebenciuc e la Paris, şi chiar de-ar fi pe aici, spun unii, e compromis, Hildegard poate să-i facă pe unii să creadă că au greşit, aşa că a mai rămas unul! Unicul, imperturbabilul pedeserist care poate ocupa orice funcţie atunci când partidul o cere. Mai alaltăieri scriam despre Adrian Năstase, căci despre el e vorba, că n-ar avea de lucru să accepte aşa, pe hârtie, de dragul presei, funcţia de prim-ministru, în tandem cu liderul partidului pentru unii, “Bunicuţa” pentru alţii. Sunt ziare care spun că Adrian Năstase a mai înghiţit odată în sec pentru că nici de această dată nu va deveni candidat la Preşedinţie. Aşa o fi,însă Adrian Năstase a devenit tânărul  de perspectivă al partidului în care noul val întârzie să apară. O fi la stop şi noi nu ştim, n-o fi la stop, n-o fi deloc… Dar de ce să fi aceptat Adrian Năstase nominalizarea sa pentru funcţia de premier? Dacă e să ne amintim ce posturi a mai ocupat dumnealui din ’89 încoace – ministru de externe, preşedintele Camerei Deputaţilor -, prounerea pentru ocuparea fotoliului de premir pare logică. Însă, lucru pe care-l ştie toată lumea din PDSR, dar nu-l spune nimeni, să ajungă premier când România se află într-o criză profundă este echivalent cu aprinderea pe cale artificială a turului pantalonilor.  Păi atunci, ce-i veni domnului  Adrian Năstase, primul candidat la şefia statului, cel puţin al PDSR, pentru alegerile din 2004 să accepte introducerea-n tandem? La urma-urmei, de ce nu! Nu-l costă nimic şi, în plus să fii candidat alături de Stolojan şi Isărescu nu e de ici, de colo. În plus de asta, afară e foarte cald şi nu bagă nimeni de seamă. Altele trebie să fie problemele PDSR pentru toamnă. Ce ar fi, de exemplu, să fie ales preşedinte Iliescu? Însă PDSR să rămână în opoziţie. Sau să piardă alegerile Iliescu iar PDSR să trebuiască să formeze Guvernul? Ca să nu mai vorbim de varianta în care pot rămâne şi fără preşedinte, şi fără guvern, adică exact în situaţia de acum.