Blaga Alexandru și Simion, înainte de a fi împuşcaţi la graniță: „Dați-ne o șansă la libertate și umanitate”

19 Oct 2016 | scris de Marina Constantinoiu Istvan Deak
Blaga Alexandru și Simion, înainte de a fi împuşcaţi la graniță: „Dați-ne o șansă la libertate și umanitate”

Campania FRONTIERIŞTII, de la miscareaderezistenta.ro, continuă cu unul dintre cele mai controversate cazuri de români care au încercat să treacă ilegal frontiera în 1975: cel al fraților Blaga, Alexandru și Simion. Avem de-a face cu un veritabil puzzle, în care arhiva Securității, respectiv cea aflată în custodia CNSAS, ne oferă frânturi de informatii, care, puse cap la cap, nu sunt suficiente pentru o imaginie de ansamblu, ci lasă frâu liber imaginației privind modul în care au pierit cei doi.

Prima piesă din puzzle, dar și cea mai importantă este recunoașterea de către instituțiile statului socialist român a împușcării mortale a celor doi, așa cum apare ea consemnată în ”Arhiva Ministerului de Interne, Fond Documentar Referitor la Starea Infrațională la frontiera de stat a R.S.România în 1975 și unele evenimente înregistrate la frontiera româno-iugoslavă”.

dosarul

Cu ocazia avertizărilor, dezbaterilor publice, atenționării acestor elemente, să fie fotografiate și să li se atragă atenția că vor fi date în atenție la frontieră, unde riscă, în afara faptului de a fi reținute, să fie împușcate, așa cum au fost frații Blaga Simion și Alexandru și alții”. Era un sfat dat oamenilor din sistem, care păzeau frontierele patriei de propriii cetăţeni (!), care ar fi trebuit să prevină orice tentativă de evadare din Raiul comunist românesc, şi care erau învăţaţi ce ameninţări să folosească atunci când vin în contact cu persoane „semnalate cu intenţii evazioniste”, cum erau denumiţi românii care doreau să fugă din România comunistă.
Exista o mare nemulţumire în Securitate că supravegherea informativă generală în zona de frontieră nu se desfăşura la un nivel corespunzător.

impuscatii

Dacă în cazul frontieriștilor înapoiați de iugoslavi dosarele sunt complete, cu câte trei declarații de persoană, scrise manual și la mașină, despre frații Blaga lipsesc orice fel de informații concrete din dosar, chiar dacă paginile sunt numerotate de mână în ordine, ca și cum ar fi dosarul complet. În schimb, ni se oferă fotografii și declarații ale unor persoane care i-au cunoscut pe cei doi, care lasă impresia că avem de-a face cu niște infractori periculoși.

Blaga Simion s-a născut la data de 3 iunie 1935 în Urmeniș, Bistrița Năsăud, era domiciliat în Moldova Nouă, Colonia Minieră, și avea viză de flotant în satul Câlnic de lângă Reșița. Alexandru era mai tânăr și hotărât să plece la fratele lor, Petru, plecat în condiții legale în 1974 în RFG (Germania de Vest).

La paginile 136/29, 136/30 și 137/31 sunt 5 fotografii cu două pistoale confecționate manual. Primul folosește drept muniție capse și bile de bicicletă de 4 mm, al doilea este pentru introdus bolțuri în pereți de beton armat. Urmează declarația unui soldat de 21 de ani care notează că a fost martor când Blaga Alexandru și-a confecționat piese pentru pistol. Născut în județul Bihor, militar în termen la U.M. 01747 Câlnic, jud Caraș-Severin, de profesie strungar, el scrie că l-a cunoscut pe Blaga Alexandru în atelierul din Bocșa, unde a ajuns la data de 7.08.1975.

pistol

La sfârșitul lunii august 1975, Blaga Alexandru mi-a solicitat să-i fac la strung niște piese, dându-mi indicații verbale. Menționez că în timp ce confecționa piesele respetive, a venit în atelier și fratele său Simion care le-a văzut, însă cu el nu am discutat despre aceasta și nici nu m-a întrebat nimic”, nota militarul la data de 18.09.1975, după decesul celor doi fraţi Blaga.

La dosar se află și o copie redactată la mașină a unei presupuse scrisori trimise de fratele Petru, din Neuburg-Donau RFG, lui Simion în Câlnic. Originalul s-ar afla la Procuratura Militară Timișoara.

petru

Pe tot parcursul scrisorii nedatate (!), Petru încearcă să își convingă frații cât de rău e în RFG și să rămână acasă. “Micul ajutor de salar mi l-au luat și nu mi-l mai dă. Serviciu încă nu am găsit așa că sunt în imposibilitatea de a vă ajuta. În prezent există criză mare, dacă înțelegeți ce înseamnă asta. În prezent, în Germania, toți străinii care nu au cetățenie germană îi scoate afară din țară. Mă întreb ce veți face voi. Părerea mea este să vă vedeți de treabă în România, să nu vă mai gândiți la prostii. Personal eu nu vă vreau răul la niciunul. Vreau numai binele vostru. Cred că în scurt timp mă mut de aici în alt oraș”, ar fi notat Petru.

La data de 27.02.1969, Alexandru și Simion au fost arestați și condamnați de Judecătoria Oravița la doi ani de închisoare, pentru o trecere ilegală a frontierei prin sectorul Naidăș. Alexandru a fost eliberat la data de 17.07.1969 din Penitenciarul Caransebeș, în timp ce Simion abia la data de 26.02.1970.

Un an mai târziu, la 26.06.1970, cei doi frați au fost ”reținuți de populație și predați grănicerilor din sectorul pichetului Naidăș”. Alexandru nu s-a lăsat. La data de 1.07.1971 a fost condamnat la un an de închisoare pentru tentativă de trecere frauduloasă a frontierei, fiind eliberat din Penitenciarul Gherla la data 25.05.1972.

În tentativa celor doi frați de a părăsi țara în 1975, un rol important l-a avut colegul de cameră al lui Alexandru, Rus Teodor, care a informat Securitatea cu câteva luni înainte despre intențiile acestora.

Am aflat că are preocupări de pleca din țară în mod ilegal în sensul în care mi-a povestit că are un frate în RFG și că neapărat trebuie să ajungă la acest frate. Odată mi-a făcut o schiță sumară pe hârtie cu traseul și sectorul pe unde trebuia să treacă frontiera, rugându-mă pe mine să fac această schiță în tuș cu scopul de a se consulta cu fratele său. Totodată m-a întrebat dacă nu sunt de acord să plec și eu, la care am răspuns că în principiu aș fi de acord cu propunerea lui și a rămas ca după ce va discuta cu fratele lui să-mi spună ce au hotărât. Mi-a spus că el este hotărât cu fratele lui să treacă ilegal frontiera și pentru a înlătura orice obstacol va sta în cale va face rost de un pistol de bătut cuie în perete de ciment. Acest pistol îl va modifica, încât să se poate folosi de el și are speranța că nu-l va putea reține nimeni la frontieră”, nota Rus Teodor la data de 19.09.1975.

rus

Alexandru i-a mărturisit că localitatea aleasă pentru trecere este Vărădia, fiindcă e mai aroape de frontieră. Din iunie 1975 datează ultima întâlnire dintre Alexandru și Teodor. La data de 24 august, Rus l-a căutat din nou în Reșița, dar nu l-a mai găsit. Motivul îl dezvăluie chiar el.

Varadia veche

După ce a plecat Blaga de la mine, eu am adus la cunoștința căpitanului Ghiță de la Oravița cele arătate în prezenta declarație despre Blaga Alexandru și de atunci nu mai știu nimic despre el și fratele său, până în prezent când am aflat de la colegii mei că Blaga și fratele său au fost împușcați în timp ce intenționau să treacă ilegal frontiera”.

Cei doi au depus mai multe solicitări de a li se permite ieșirea din țară, toate au fost respinse de maiorul Bonațiu.
În solicitarea lui Blaga Simion, din 16.06.1975 se arată că acesta dorea să obţină un paşaport pentru a putea ajunge la fratele său în Germania Federală şi stabilire definitivă acolo. În încheierea solicitării, Blaga Simion notează că doreşte plecarea sa pe cale legală, pentru a se bucura de „libertate, umanitate”.

blaga1
În scurt timp avea să simtă „umanitatea” regimului comunist din România, odată cu răceala glonţului patriei, care i-a curmat viaţa!
Răspunsul la solicitarea lui în scris a venit la 23.06.1975, şi anume acela de a i se comunica refuzul. „Nu i se aprobă cele solicitate. Condamnat tentativă trecerea graniţei”.

Cu doar o lună înainte de împușcarea lor, cei doi au încercat pentru ultima dată să plece legal și au depus la Inspectoratul Pașapoarte Caraș-Severin încă o solicitare de eliberare de pașaport fără cetățenie pentru plecarea definitivă în RFG la fratele lor. “Menționez că doresc a pleca în străinătate cu forme legale pentru a mă căsători cu a mea aleasă găsită cu ocazia excursiei în Iugoslavia”, nota Simion la 3.07.1975.

sotie

La data de 26.07.1975, maiorul Bonațiu propunea general-maiorului Linţu respingerea solicitării sale, fiindcă a fost condamnat în 1969 pentru trecere fraduloasă, are un frate în RFG nestabil la locul de muncă, şi “din discuțiile avute cu el în ziua de 23.07.1975 și felul cum se prezintă”, Bonaţiu a propus să nu se aprobe eliberarea formularelor.

FACEM APEL LA ORICINE DEȚINE INFORMAȚII DESPRE CELE ÎNTÂMPLATE CU BLAGA SIMION ȘI ALEXANDRU SĂ NE CONTACTEZE LA ADRESELE DE EMAIL: marina.constantinoiu@gmail.com, istvan.deak2014@gmail.com

Cititorilor care doresc să ne contacteze şi să ne ofere informaţii referitoare la tema frontieriştilor le stau la dispoziţie adresele de email mai sus menţionate.

Alte stiri din Frontieriștii

Ultima oră