La 1 Decembrie, de Ziua Națională a României, Institutul pentru Regiunea Dunării și Europa Centrală, de la Viena, al cărui președinte este fostul vicecancelar austriac Erhard Busek, cu sprijinul Inițiativei Central Europene (CEI), unde România este stat membru, au organizat un forum pe tema migrației. Unul dintre panelurile acestui forum internațional a fost dedicat integral acestei campanii de presă din România, considerate de o importanță deosebită în străinătate, dar deocamdată ignorată acasă.
Campania lansată încă din martie de doi jurnaliști de la site-ul miscareaderezistenta.ro, cu sprijinul inițial al Fundației germane Robert Bosch și intitulată, simplu, ”Frontieriștii”, le prezintă cititorilor români (și, între timp, nu numai români) o adevărată lecție de istorie recentă, care lipsește din manuale și din agenda oficială.
Hidrocentrala de la Porțile de Fier și amintirile ei despre frontieriști. Foto: Bogdan Constantinoiu
Cine sunt ei
Este vorba despre zecile de mii de români care au îndrăznit să încerce să evadeze din România comunistă, riscându-și viața, trecând ilegal frontierele țării, în special înot, pe la Dunăre, dintre care mulți, poate sute, nu au reușit să-și vadă visul de a trăi în libertate și democrație, fiind uciși la graniță sau murind înecați în apele neprietenoase ale fluviului-graniță. Alte mii au avut ghinionul de a fi prinși și returnați României, unde îi așteptau represaliile pentru gestul lor îndrăzneț: bătăi, reconstituiri, interogatorii și închisoare.
Zeci de mii de români, foști frontieriști, sunt acum cetățeni ai lumii libere. Mulți dintre ei au reușit să ajungă în Occident după mai multe tentative, chiar după ani de închisoare.
Indiferență
Statul român, în ciuda asumării unei condamnări oficiale a crimelor comunismului și a regimului criminal comunist în general, nu și-a asumat niciodată, după Revoluția din 1989, crimele de la frontiere și victimele directe și indirecte ale politicii de retrângere sau chiar încălcare totală a drepturilor fundamentale ale populației țării în timpul comunismului.
Nu există nicio explicație logică pentru care nici în 2016 nu se vorbește despre acest capitol din istoria recentă, care își are atât victimele, cât și călăii, încă în viață și putere, și care pot depune mărturie despre caracterul criminal al regimului comunist.
Articol din presa străină a vremii referitor la situația de la frontierele României comuniste
Căci atunci când o politică de stat stabilește unde ai voie să te deplasezi (chiar în interiorul granițelor țării, nu mai vorbim despre exterior!), ce ai voie să spui, cât și ce ai voie să consumi, unde să lucrezi și, în general, își dictează viața, furându-ți libertatea de a alege, apărând granițele țării de tine, cetățeanul ei, care ai vrea să părăsești țara, chiar cu arma în mână și cu ordin de tragere, atunci aceasta este dictatură, acesta este un regim criminal. Iar România a avut parte de asta.Nimic, domnilor, dar absolut nimic nu poate justifica folosirea crimei drept instrument politic într-un stat! Aceasta este esența discuției despre ”trădătorii frontieriști”. Când vom înțelege asta, vom fi suficient de maturi democratic.
”Trădători”
”Cei care doreau să emigreze erau insultați, degradați, considerați oameni de nimic și incriminați, iar acest lucru a dus, ca o consecință, la apariția atâtor victime. Propaganda comunistă nu a vorbit despre emigranți sau refugiați, ci stigmatiza acești oameni drept trădători (ei trădau, în ochii comuniștilor, țara și societatea, fugind).
O mare parte din activitatea poliției politice din Germania de Est, din România și alte țări comuniste era dedicată luptei contra celor care intenționau să plece din țară. Zeci de mii de est-germani au fost arestați și trimiși în închisori pentru că au încercat să fugă. Și circa 800-1000 de est-germani au fost uciși la granițe. În țări precum România sau Bulgaria am avut o situație similară. Și majoritatea victimelor erau oameni tineri.
În opinia mea, între stigmatizarea acestor refugiați și crimele de la granițe era o legătură directă. Odată ce declarai oamenii trădători, mai era un singur pas pentru a lupta împotriva lor cu orice mijloace”, a explicat cercetătorul Georg Herbstritt, de la arhivele fostei Securități est-germane STASI, din Berlin, invitat ca vorbitor la acest panel dedicat frontieriștilor.
Articolele publicate până acum în cadrul campaniei ”Frontieriștii” de la site-ul miscareaderezistenta.ro aduc publicului documente în premieră și în exclusivitate referitoare la crimele și abuzurile de la frontieră, la toate încercările prin care au trecut frontieriștii, la umilințele îndurate la interogatorii, în închisori și apoi la greața provocată de lecturarea propriilor dosare întocmite de Securitatea comunistă, aflate acum în arhiva CNSAS.
Campania ”Frontieriștii” a trecut deja granițele țării, fiind preluată și de site-uri din alte țări. Obiectivul ei este dublu: de a mobiliza instituțiile abilitate ale statului în vederea reabilitării victimelor de la granițe și recunoașterii crimelor comise, dar și de a mobiliza victimele, pentru ca împreună să putem ajuta aceste instituții să repare ceea ce trebuia reparat încă de după Revoluția din decembrie 1989.
De altfel, cele mai insistente întrebări care le-au fost adresate vorbitorilor – Marina Constantinoiu, redactor-șef la miscareaderezistenta.ro, Istvan Deak, editor la miscareaderezistenta.ro și Georg Herbstritt, istoric și cercetător la arhivele fostei Securități est-germane STASI, în Berlin, au fost exact acestea:”Cum este posibil ca acest subiect să fie ignorat în România?”, ”Ce se urmărește, de fapt, trecerea timpului și dispariția fizică a victimelor?”, ”Cum de nu face Germania presiuni asupra României, în acest caz?”.
C
Câțiva dintre doctoranzii, masteranzii și profesorii participanți la forumul de la Viena, care au prezentat diverse proiecte
Și cetățeni străini, victime
De ce Germania? Pentru că printre victimele de la granițele României comuniste s-au aflat, după cum reiese din documentarea acestei campanii de presă, și sute de cetățeni est-germani. Povestea lor legată de România este ilustrată în nenumărate articole deja publicate în cadrul campaniei ”Frontieriștii”. Le puteți citi pe fiecare în parte, lista actualizată a articolelor din cadrul campaniei fiind prezentă la finalul primului articol care apare în secțiunea ”FRONTIERIȘTII” de pe site.
Moderatorul acestui panel a fost Oliver Vujovic, secretar general al SEEMO (South East Europe Media Organization), organizație regională a editorilor de presă din sud-estul Europei, din care face parte și România.
Fiecare episod din această campanie contează, fiecare episod este o parte din viața noastră, a românilor, din istoria noastră recentă, pe care noi, ca jurnaliști, avem obligația să o prezentăm, iar noi, ca națiune, datoria de a o cunoaște și ține minte.
Campania trebuie să continue, adevărul trebuie spus! Atât timp cât va mai exista presă liberă în această țară.
Cititorilor care doresc să ne ofere informații referitoare la tema frontieriștilor le stau la dispoziție adresele de e-mail: marina.constantinoiu@gmail.com și istvan.deak2014@gmail.com
