Judecarea pe fond a dosarului Gheorghe Ursu a început vineri la instanţa supremă

24 Feb 2017 | scris de Istvan Deak
Judecarea pe fond a dosarului Gheorghe Ursu a început vineri la instanţa supremă

Instanţa supremă a început vineri judecarea pe fond în dosarul morţii disidentului Gheorghe Ursu, în care un fost ministru de Interne, un fost şef al Securităţii şi doi foşti ofiţeri de Securitate sunt acuzaţi de săvârșirea de infracțiuni contra umanității sau complicitate la aceste fapte. 

Maior (rez.) Marin Pârvulescu şi colonel (rez.) Vasile Hodiș, foști ofițeri în cadrul Direcției a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securității Statului, George Homoștean, fost ministru de interne, și Tudor Postelnicu, fost șef al Departamentului Securității Statului sunt inculpaţi în acest caz.

La 1 august, cei consideraţi responsabili de moartea lui Gheorghe Ursu au fost trimişi în judecată de procurorii militari din Parchetul instanţei supreme, reamintește Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă, vineri, primul termen al dosarului, după ce, în octombrie 2016, a decis să retrimită rechizitoriul la Parchetul Militar. 

La momentul respectiv, instanţa preciza că „admite, în parte, cererile şi excepţiile formulate de inculpaţii Pârvulescu Marin, Hodiş Vasile, Postelnicu Tudor şi Homoştean George. Constată neregularitatea rechizitoriului din data de 29.07.2016 (…) Dispune ca procurorul să precizeze detaliat, explicit şi distinct, faptele ce se circumscriu în concret fiecăreia dintre variante, cu indicarea actelor materiale ce corespund elementului material al laturii obiective, vătămarea produsă şi legătura de cauzalitate”.

De asemenea, instanţa supremă a dispus ca procurorul „să precizeze toate elementele necesare configurării neechivoce a situaţiei premisă, caracterul atacului (sistematic sau/şi generalizat) şi probele care furnizează datele factuale pe baza cărora a fost reţinută existenţa situaţiei premisă”.

Potrivit rechizitoriului, în perioada ianuarie – noiembrie 1985, inginerul disident Gheorghe Emil Ursu a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare, pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la 21 septembrie 1985 şi decedând în 17 noiembrie 1985, în Spitalul Penitenciar Jilava.

Potrivit probelor din dosar, reprezentanţii Departamentului Securităţii Statului erau interesaţi de aspecte cum ar fi legăturile lui Gheorghe Ursu cu postul de radio Europa Liberă, relaţiile şi discuţiile acestuia cu lumea literară şi artistică din ţară şi din diaspora, precum şi impresiile consemnate în jurnalul acestuia despre politica statului şi despre conducătorii partidului şi statului comunist.

Cazul inginerului Gheorghe Ursu a devenit foarte cunoscut după 1990, datorită familiei acestuia, care a făcut numeroase demersuri pentru a-i aduce în fața instanței pe cei care se făceau vinovați de moartea sa. 

Fiul lui Gheorghe Ursu, Andrei Ursu, a încercat şi deschiderea unui dosar pe numele lui Pîrvulescu, maiorul de Securitate care a coordonat ancheta şi procurorul şef al Parchetelor Militare de la acea vreme, privind infracțiunea de crime împotriva umanităţii, magistraţii refuzând la momentul respectiv această încadrare juridică. De altfel, procurorii au respins sistematic, în ultimii ani, plângerile penale ale fiului lui Ursu, motivând fie că infracţiunea nu există, fie că fapta – omor calificat sau crime împotriva umanităţii – s-a prescris. 

Printre numeroasele demersuri de a-i trage la răspundere pe cei care s-au făcut vinovați de moartea lui Gheorghe Ursu amintim și memoriul IICCMER din 22 februarie 2011 adresat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de Urmărire Penală și Criminalistică. 

În acest memoriu au fost prezentate o serie de informaţii şi documente privind persecuţiile pe motive politice, cercetarea abuzivă, represiunea nedreaptă şi supunerea la rele tratamente în cazul Gheorghe Ursu. 

La 8 februarie 2013 Parchetul de pe lângă Tribunalul București, instituția la care a ajuns în final memoriul IICCMER, a dispus, în cazul celor menționați ca fiind posibili vinovați de uciderea inginerului Gheorghe Ursu și care nu au fost până la acea dată condamnați, „neînceperea urmăririi penale”, fiind invocată împlinirea termenului de prescripție.

Andrei Ursu s-a aflat în greva foamei  timp de 17 zile, în octombrie şi noiembrie 2014, în semn de protest faţă de faptul că dosarul privind moartea tatălui său nu este redeschis, iar ofiţerul de la Securitate care a coordonat ancheta ce l-a vizat pe acesta nu este pus sub acuzare.

Gheorghe Ursu a fost inginer, scriitor și disident. A fost arestat în 1985, în urma denunțului unei colege de serviciu, care a intrat în posesia jurnalului său intim, jurnal confiscat ulterior de Securitate. A murit în arestul Miliţiei Capitalei, în 1985, fiind bătut sistematic de anchetatori şi de colegii de arest, tocmiţi de organele de anchetă. La 1 iulie 2016, el ar fi împlinit 90 de ani.

UPDATE

Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au amânat, pentru 16 martie, procesul torționarilor disidentului Gheorghe Ursu, după ce unul dintre inculpați a cerut termen pentru a-și angaja avocat, scrie agerpres.ro.

Judecătorii instanței supreme au luat în discuție, vineri, primul termen al dosarului în care sunt judecați torționarii disidentului Gheorghe Ursu, moment la care fostul ofițer de securitate Vasile Hodiș le-a solicitat magistraților amânarea procesului pentru a-și putea angaja un apărător.

Tot vineri, la dosar a fost depusă o adeverință de la evidența populației în care se arată că George Homoșteanu, inculpat și el în acest caz, a decedat.

Instanța a admis cererea lui Vasile Hodiș și a stabilit un nou termen pentru data de 16 martie.

Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, a declarat, la ieșirea din sala de judecată, că dosarul este foarte solid și că tatăl său a fost asasinat politic intenționat.

 

Alte stiri din Actualitate

Ultima oră