Miercuri, la Curtea de Apel Bucureşti a avut loc primul termen în dosarul morţii disidentului Gheorghe Ursu. La 16 martie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis trimiterea dosarului la această instanţă, ca urmare a decesului fostului ministru de Interne, George Homoștean, care se număra între inculpaţi.
Maior (rez.) Marin Pârvulescu şi colonel (rez.) Vasile Hodiș, foști ofițeri în cadrul Direcției a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securității Statului, și Tudor Postelnicu, fost șef al Departamentului Securității Statului sunt acuzaţi de săvârșirea de infracțiuni contra umanității sau complicitate la aceste fapte.
La termenul de miercuri, la cererea inculpaţilor, Curtea de Apel Bucureşti a decis introducerea SRI, Ministerului Afacerilor Interne şi a Ministerului Finanţelor ca părţi responsabile civilmente în dosar, urmând ca la pronunţarea pe fond să decidă dacă instituţiile respective răspund sau nu în solidar cu inculpaţii.
Fiul lui Gheorghe Ursu, Andrei Ursu, a declarat pentru Mediafax că nu doreşte despăgubiri de la stat, ci de la cei judecaţi în dosar. „Nu ne interesează nicio sumă de bani de la statul român, ci doar aceşti inculpaţi, pe care actualul stat român i-a adus după 30 de ani la judecată”, a declarat acesta.
La 1 august 2016, cei consideraţi responsabili de moartea lui Gheorghe Ursu au fost trimişi în judecată de procurorii militari din Parchetul instanţei supreme.
Potrivit rechizitoriului, în perioada ianuarie – noiembrie 1985, inginerul disident Gheorghe Emil Ursu a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare, pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la 21 septembrie 1985 şi decedând în 17 noiembrie 1985, în Spitalul Penitenciar Jilava.
Potrivit probelor din dosar, reprezentanţii Departamentului Securităţii Statului erau interesaţi de aspecte cum ar fi legăturile lui Gheorghe Ursu cu postul de radio Europa Liberă, relaţiile şi discuţiile acestuia cu lumea literară şi artistică din ţară şi din diaspora, precum şi impresiile consemnate în jurnalul acestuia despre politica statului şi despre conducătorii partidului şi statului comunist.
Cazul inginerului Gheorghe Ursu a devenit foarte cunoscut după 1990, datorită familiei acestuia, care a făcut numeroase demersuri pentru a-i aduce în fața instanței pe cei care se făceau vinovați de moartea sa, se arată într-un comunicat al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).
Fiul lui Gheorghe Ursu, Andrei Ursu, a încercat şi deschiderea unui dosar pe numele lui Pîrvulescu, maiorul de Securitate care a coordonat ancheta şi procurorul şef al Parchetelor Militare de la acea vreme, privind infracțiunea de crime împotriva umanităţii, magistraţii refuzând la momentul respectiv această încadrare juridică.
De altfel, procurorii au respins sistematic, în ultimii ani, plângerile penale ale fiului lui Ursu, motivând fie că infracţiunea nu există, fie că fapta – omor calificat sau crime împotriva umanităţii – s-a prescris. Printre numeroasele demersuri de a-i trage la răspundere pe cei care s-au făcut vinovați de moartea lui Gheorghe Ursu amintim și memoriul IICCMER din 22 februarie 2011 adresat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de Urmărire Penală și Criminalistică.
În acest memoriu au fost prezentate o serie de informaţii şi documente privind persecuţiile pe motive politice, cercetarea abuzivă, represiunea nedreaptă şi supunerea la rele tratamente în cazul Gheorghe Ursu.
La 8 februarie 2013 Parchetul de pe lângă Tribunalul București, instituția la care a ajuns în final memoriul IICCMER, a dispus, în cazul celor menționați ca fiind posibili vinovați de uciderea inginerului Gheorghe Ursu și care nu au fost până la acea dată condamnați, „neînceperea urmăririi penale”, fiind invocată împlinirea termenului de prescripție.
Andrei Ursu a fost în greva foamei timp de 17 zile, în octombrie şi noiembrie 2014, în semn de protest faţă de faptul că dosarul privind moartea tatălui său nu este redeschis, iar ofiţerul de la Securitate care a coordonat ancheta ce l-a vizat pe acesta nu este pus sub acuzare.
Gheorghe Ursu a fost inginer, scriitor și disident. A fost arestat în 1985, în urma denunțului unei colege de serviciu, care a intrat în posesia jurnalului său intim, jurnal confiscat ulterior de Securitate. A murit în arestul Miliţiei Capitalei, în 1985, fiind bătut sistematic de anchetatori şi de colegii de arest, tocmiţi de organele de anchetă. La 1 iulie 2016, el ar fi împlinit 90 de ani.
