La trei zile după explozia care a devastat capitala Libanului, Beirut, în data de 4 august, o serie de materiale video care vor să demonstreze că explozia a fost cauzată de o rachetă sau de o dronă au început să circule intens pe rețele sociale. În urma verificărilor făcute, nu există nicio dovadă care să susțină faptul că explozia a fost cauzată de o armă cu proiectil, scrie rfi.ro.
Aproape simultan cu publicarea videourilor care arată cum s-a produs explozia din Beirut, oamenii au început să speculeze pe rețelele sociale diverse scenarii cu privire la adevărata cauză a dezastrului care a ucis mai mult de 157 oameni iar mai mult de 5000 au fost răniți. Chiar președintele SUA, Donald Trump, a declarat că știe ”de la niște generali” că explozia ar fi avut la origine un fel de bombă”, deși oficialii de la Pentagon au negat asemenea informații.
În plus, președintele libanez, Michel Aoun, a declarat pe 7 august că ”statul nu știe încă sigur” ce a făcut ca nitratul de amoniu să explodeze. „E posibil să fi fost un accident cauzat fie din neglijență fie după o intervenție străină care a folosit o bombă sau o rachetă”, a declarat președintele pentru presa locală. Pe fondul acestei incertitudini cu privire la cauzele exploziei, pe rețelele sociale scenariile false au apărut din abundență.
Videouri false
Unele videouri cu explozia par, la o primă vizionare, că ar prezenta un obiect zburător deasupra sau în locul exploziei, la depozitul din portul orașului.
Un video cu filtre de imagine termică care continuă să circule abundent pe rețelele sociale sugerează prezența unei rachete zburătoare la locul exploziei. Pe Facebook, o versiune a acestui video, care ulterior a fost blocat, a ajuns rapid la 600, 000 vizualizări.
Associated Press explică cum acest video a fost trucat: în momentul în care vizionezi videoul cadru cu cadru, racheta apare îndoită la mijloc și are un aspect de desen animat. Pe măsură ce racheta se apropie de țintă, mărimea și unghiul ei nu se schimbă. La 8 secunde după începutul videoului, racheta dispare înainte de a lovi ceva.
Odată ce pui acest video lângă cel publicat pe Twitter, trucajul devine clar:
Atât Facebook cât și Twitter au confirmat că postările au fost „trucate”.
Un alt video a fost în mod similar trucat pentru a introduce apariția unei rachete, după cum este raportat de site-ul Snopes, ce se ocupă cu verificarea informațiilor:
Un atac nuclear?
Unii pretind că forma norului de după explozie indică că ar fi fost un atac nuclear.
Aceste prezumții au fost rapid înlăturate de către experți pe Twitter. Ei au explicat că roșul, culoarea exploziei, este o culoare prea rece pentru a fi emisă de o armă nucleară, și este mai plauzibil să fi provenit de la nitrat de amoniu. Totodată, explozia nu a creat lumina orbitoare caracteristică exploziilor nucleare.
„Nu a existat niciun indiciu de natura unui atac nuclear, multe dintre indicii semănau mai degrabă cu o explozie de nitrat de amoniu”, a declarat Jeffrey Lewis, un expert la Institutul Middlebury de Studii Internaționale de la Monterey, SUA, pentru AFP.
Veterans Today, un website cunoscut pentru că distribuie teorii ale conspirației nefundamentate, a publicat un articol în care pretindea în mod fals faptul că explozia a fost un atac nuclear provocat de Israel. Site-ul a publicat o fotografie „nemodificată și reală” care se presupune că prezenta o rachetă pe cer. Fotografia era de fapt o captură de ecran de la un video: dacă acel video era examinat îndeaproape se observa faptul că presupusa rachetă era de fapt o pasăre.
Alții au distribuit un video sugerând că dronele au lansat de fapt o bombă. Problema? Videoul cu dronele a fost publicat pe rețelele sociale cel puțin cu cinci zile înainte și fusese filmat în orașul libanez Hula, nu la Beirut:
Ce se știe exact?
În ceea ce privește data de 7 august, data publicării acestui articol, iată ceea ce a fost confirmat până acum:
Autoritățile libaneze declară faptul că explozia a fost cauzată de 2, 750 tone de nitrat de amoniu depozitat în portul din Beirut. Se presupune că substanța chimică a fost depozitată acolo începând cu 2013. Nitratul de amoniu, folosit deseori pentru îngrășămintele din agricultură, poate fi de asemenea folosit pentru a crea o substanță explozivă. Oficialii sunt de părere că anii în care a fost depozitat în condiții neadecvate precum și apariția unui incendiu în depozit au cauzat explozia.
Videourile originale ale exploziei, făcute din mai multe unghiuri, nu prezintă nicio dovadă relevantă că ar fi vorba de un atac nuclear.
Autoritățile au reținut 16 persoane pentru a-i interoga în cadrul unei anchete despre explozia din depozit. Cei care au fost interogați sunt reprezentanți ai administrației portului precum și muncitori care ar putea avea informații despre materialul exploziv depozitat în port.
Traducere pentru rfi.ro de Smaranda Teodoriu, după France24
