Deși încălzirea globală promite temperaturi în creștere pe întreg globul, o nouă cercetare avertizează că Europa ar putea deveni o excepție notabilă. Dacă temperaturile globale cresc cu +2 °C, slăbirea gravă a curenților oceanici din Atlantic — în special a circulației AMOC — ar putea duce la ierni mult mai reci pe continent. Scenariile arată scăderi dramatice de temperatură, chiar și cu 15–25 °C în unele regiuni, transformând Europa în epicentrul unui paradox climatic de proporții, scrie Les Echos
Un nou studiu științific arată că temperaturile din Europa ar putea scădea din cauza schimbărilor climatice. Cauza ar fi slăbirea marilor curenți oceanici din Atlantic.
Recordurile de căldură par să nu se mai termine. Luna mai 2025 a fost al doilea cel mai cald mai înregistrat la nivel mondial, potrivit datelor prezentate miercuri de Observatorul european Copernicus. Temperaturile din Europa au depășit din nou cu mult mediile sezoniere. Iar această tendință generală de încălzire nu pare să se oprească prea curând în Hexagon, conform previziunilor oamenilor de știință.
Totuși, această evoluție ar putea fi inversată de un scenariu catastrofal în care Europa s-ar răci din cauza încălzirii globale. Asta arată un studiu publicat miercuri în revista științifică americană Geophysical Research Letters, în contextul în care Conferința ONU pentru oceane (UNOC) reunește săptămâna aceasta, la Nisa, experți marini din întreaga lume.
Cercetători de la Institutul Meteorologic Regal al Țărilor de Jos (KNMI) și de la Universitatea Utrecht au analizat modul în care s-ar modifica clima europeană în cazul în care circulația meridională de inversiune din Atlantic (AMOC) — adică marile curente oceanice, din care face parte și Gulf Stream — s-ar slăbi considerabil din cauza schimbărilor climatice. Concluziile lor sunt surprinzătoare.
Europa, regiunea cea mai afectată
Încetinirea acestor curenți oceanici, care joacă un rol esențial în reglarea climatului global și european prin redistribuirea căldurii în ocean, este cunoscută de câțiva ani. Însă noile cercetări indică faptul că această slăbire s-ar putea produce mai rapid decât se anticipase, până la un punct critic pentru echilibrul climatic.
Topirea ghețarilor antarctici ar afecta oceanele „timp de secole”
Pornind de la acest scenariu, studiul a cuantificat pentru prima dată impactul colapsului AMOC asupra temperaturilor regionale, ținând cont și de creșterea generală a temperaturilor cauzată de încălzirea globală. Rezultatul: Europa s-ar putea răci considerabil, devenind regiunea în care scăderea temperaturii ar fi cea mai accentuată.
Conform acestor modelări, într-un scenariu cu un AMOC slăbit și o încălzire globală de +2 °C, temperaturile de iarnă ar putea scădea cu până la 15 °C în unele regiuni europene față de climatul preindustrial și chiar cu 25 °C în cazuri extreme.
Ierni cu geruri și furtuni violente
Într-un astfel de scenariu, Parisul ar putea înregistra temperaturi extreme de -18 °C și peste două luni suplimentare de zile cu temperaturi negative, comparativ cu perioada preindustrială. Franța ar putea de asemenea să se confrunte cu o creștere a furtunilor de iarnă și variații mai mari de temperatură de la o zi la alta.
Aceste temperaturi mai scăzute ar fi strâns legate de extinderea calotei glaciare arctice, care ar putea ajunge să acopere părți ale Insulelor Britanice, coasta vestică a Scandinaviei și Insulele Wadden — un fenomen provocat de slăbirea AMOC. Deoarece gheața reflectă mult mai multă lumină solară decât suprafața întunecată a oceanului, această extindere accentuează procesul de răcire. În Scoția, frigul extrem ar putea atinge -30 °C, cu 23 de grade mai puțin decât la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Vara, în schimb, nu ar fi semnificativ afectată — temperaturile ar putea continua să crească în anumite regiuni. Astfel, contrastul dintre iarnă și vară ar deveni mult mai accentuat, la fel și diferențele de temperatură între nordul și sudul Europei.
Scăderea precipitațiilor
Pe lângă temperaturi, studii anterioare au arătat că un sistem de circulație oceanică mai slab ar duce și la o scădere a precipitațiilor în Europa, precum și la o creștere mai rapidă a nivelului oceanului Atlantic.
