Într-un discurs rostit la Londra, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a lansat un apel ferm către statele membre pentru o creștere masivă a cheltuielilor de apărare și a producției de armament, avertizând că Rusia ar putea fi pregătită să atace Alianța în următorii cinci ani. NATO cere de urgență mai multe trupe, blindate, rachete cu rază lungă de acțiune și o refacere completă a logisticii și infrastructurii militare. „Nu ne mai putem iluziona – toți suntem acum pe flancul estic”, a spus Rutte, subliniind că în fața unei amenințări reale, Europa trebuie să treacă la o apărare colectivă de proporții fără precedent, scrie Politico
Șeful NATO, Mark Rutte, a cerut luni o creștere masivă a cheltuielilor pentru apărare și o accelerare a producției de armament, avertizând că președintele rus Vladimir Putin ar putea lansa un atac împotriva Alianței până în 2030.
„Rusia ar putea fi pregătită să folosească forța militară împotriva NATO în cinci ani. Să nu ne amăgim — suntem cu toții pe flancul estic acum”, a declarat Rutte într-un discurs rostit la Chatham House, la Londra, făcând referire la raza de acțiune a rachetelor rusești.
„Avem nevoie de un salt cuantic în apărarea colectivă. Trebuie să dispunem de mai multe trupe și capabilități pentru a implementa în totalitate planurile noastre de apărare. Pericolul nu va dispărea nici măcar după încheierea războiului din Ucraina”, a adăugat el.
Fost prim-ministru al Olandei, Rutte conduce acum alianța militară transatlantică într-un moment critic pentru securitatea globală. El s-a întâlnit și cu premierul britanic Keir Starmer, care se confruntă cu provocări interne în încercarea de a majora bugetul apărării.
Discursul vine înaintea summitului de la Haga din această lună, un moment important care va marca revenirea pe scena NATO a președintelui american Donald Trump, cunoscut pentru politica sa „America înainte”.
Anticipând imprevizibilitatea lui Trump, Rutte a încercat să calmeze temerile privind o posibilă retragere militară americană din Europa, afirmând că „nu va exista o retragere bruscă a trupelor SUA”, dar a recunoscut că reorientarea strategică a Washingtonului către Asia este „logică”.
Totuși, a dat asigurări că această tranziție va fi treptată și nu va lăsa goluri de securitate în Europa.
Mai mulți bani, mai multe arme
La summitul de la Haga, aliații sunt așteptați să adopte o nouă țintă de cheltuieli militare sprijinită de Trump: 5% din PIB, dintre care 3,5% să fie alocați exclusiv pentru apărare, iar 1,5% pentru alte domenii încă nedefinite, dar legate de securitate.
Este o creștere uriașă față de actualul obiectiv de 2%, adoptat încă din 2014 la summitul NATO din Țara Galilor, dar implementat lent de unele state membre. Țări de pe flancul sudic, precum Italia și Spania, abia anul acesta au acceptat obiectivul de 2% și nu vor bloca noua propunere, deși în special Madridul a fost greu de convins, deoarece nu consideră Rusia o amenințare imediată.
Săptămâna trecută, miniștrii apărării din NATO au aprobat noi „ținte de capabilitate” – adică cerințe suplimentare privind echipamentele militare necesare pentru a pune în aplicare planurile regionale de apărare ale Alianței în fața unei posibile agresiuni rusești.
Deși detaliile sunt clasificate, prioritățile includ apărarea antiaeriană și antirachetă, formațiuni terestre de mari dimensiuni, capabilități cu rază lungă de acțiune și logistică.
„Avem nevoie de o creștere cu 400% a apărării antiaeriene și antirachetă... Armatele noastre mai au nevoie de mii de vehicule blindate și tancuri, de milioane de obuze de artilerie, și trebuie să ne dublăm capacitățile de sprijin – precum logistica, aprovizionarea, transportul și asistența medicală”, a declarat luni Mark Rutte.
Guvernele se pregătesc, de asemenea, să achiziționeze mai multe nave de război, drone, rachete cu rază lungă de acțiune și aeronave – inclusiv cel puțin 700 de avioane de luptă F-35 de fabricație americană, a mai spus el.
„Când vine vorba de muniție, Rusia produce într-o perioadă de trei luni cât produce întreaga Alianță NATO într-un an”, a avertizat Rutte.
